Se schimbă harta României, inevitabil: orașele care vor dispărea, municipiile. Regulile sunt clare

În contextul natalității negative din România, a îmbătrânirii populației și a migrației masive, era inevitabil ca, după un timp, țara noastră să nu mai fie la fel. Numărul de sate pustii din mediul rural este doar începutul dezastrului. Această ”molimă” a depopulării a ajuns și la orașe.

În România și probabil în orice alt colț al lumii, există reguli foarte bine definite pentru ceea ce înseamnă oraș, municipiu, comună, sat și așa mai departe. La fel cum poate fi dobândit însă acel statut ale unei localității, poate fi și pierdut. Nu de alta, dar aproximativ 80 de orașe și municipii, conform regulilor ilustrate în tabelul de mai jos, din punct de vedere logistic, nu mai fi numite în același fel, iar populația care s-a dus în jos este primul criteriu care, pur și simplu, nu mai este respectat.

Orașele care au dispărut din România și nu te-ai aștepta

Particularitățile care definesc un oraș sau municipiu în România sunt definite prin Legea 351/2001, după cum se poate vedea mai sus. Conform datelor din recentul recensământ național, multe dintre orașele de pe meleaguri mioritice, cel puțin din prisma populației, nu pot purta acest nume. Ca referință, localități precum Nucet (Bihor) sau Băile Tușnad (Harghita) ar trebui să aibă 5000 de locuitori pentru a fi considerate orașe, dar au cu mult sub 2000 de locuitori.

Tot în categoria localităților care au cu mult sub 5000 de locuitori sunt VAȘCĂU, BĂILE GOVORA, BORSEC, SOLCA, BEREȘTI, FĂUREI, BAIA DE ARIEȘ, SULINA, OCNELE MARI, DRAGOMIREȘTI, ANINOASA, OCNA SIBIULUI, MIERCUREA SIBIULUI, BĂILE OLĂNEȘTI, BĂILE HERCULANE, AZUGA, SLĂNIC-MOLDOVA, PREDEAL, CAVNIC, BECHET, ABRUD și altele. Lista completă o găsești aici.

Municipii care ar trebui să se cheme așa, dar nu se mai justifică, pentru că au sub 10.000 de locuitori și ar fi trebuit să aibă peste 25.000, sunt Orșova, Beiuș, Vatra Dornei, Urziceni, Calafat, Adjud și nu numai. Lista completă este aici.

O reformă administrativă care ar putea duce la schimbarea hărții României este necesară nu doar din cauza populației din aceste orașe, ci și pentru că există alte criterii în lege care nu sunt respectate. În consecință, ar trebui retrogradate la statut de comună sau chiar sat, pentru că nu doctori, rețea de canalizare, străzi modernizate și nu numai.