România, anunț major în scandalul Bâstroe. Ce au dezvăluit primele măsurători

România a trimis Comisiei Europene o scrisoare de protest la adresa Ucrainei, în urma acuzațiilor potrivit cărora Kievul ar fi început lucrări de adâncire a canalului Bâstroe, demers cu care țara noastră nu este de acord. Totodată, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, acuză că se încalcă tratatele internaționale și că lucrările de dragare ar distruge ecosistemul din regiune.

România nu este de acord cu lucrările de dragare de pe canalul Bâstroe

Update 9 martie, ora 17.30. Biodiversitatea în Delta Dunării nu este afectată azi de lucrările de la canalul Bâstroe, iar din primele măsuri reiese că debitul Dunării nu s-a modificat față de debitele statistice din ultimii ani, anunță ministrul Mediului, Tanczos Barna.

„În ultimele săptămâni, colegii mei de la ANAR și ARBDD au făcut primele măsurători care au fost finalizate săptămâna trecută cu privire la debitul Dunării pe Chilia și în zonele unde avem acces pe apele teritoriale ale României (…) am mers până pe malul celălalt al Dunării cu acordul partenerilor și vecinilor noștri ucraineni. Aceste măsurători confirmă faptul că debitele nu s-au modificat față de debitele statistice din ultimii ani, ultimii 10-20 de ani, în acea zonă. Confirmă, de asemenea, faptul că pe cele 14 secțiuni transversale nu sunt modificări substanțiale cauzate de dragări”, a declarat Barna.

Update 6 martie, ora 16.00. România a transmis experților ucraineni mai multe detalii tehnice referitoare la Canalul Bâstroe, fiind solicitate date și de la autoritățile de la Kiev. Potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor, partea ucraineană va asigura paza. Din cauza războiului, țara vecină susține că e nevoie de acordul armatei pentru o astfel de operațiune.

O nouă discuție online a avut loc, luni, între reprezentanți ai Ministerului Transporturilor din România și experți ucraineni despre Bâstroe. De la noi, mandatați să discute au fost cei de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos.

Surse din Ministerul Transporturilor au explicat că responsabilii AFDJ au prezentat detalii tehnice despre Canalul Bîstroe și a rămas că MT va face o scrisoare către ucraineni cu detalii tehnice. De asemenea, ucrainenii vor discuta cu armata și paza de frontieră pentru a asigura protecția celor care vor face măsurători.

Update 3 martie, ora 14.35. La jumătatea lunii martie, autoritățile române vor începe măsurătorile pe brațul Chilia și pe canalul Bâstroe, a anunțat, vineri, Ministerul Transporturilor, când a avut loc prima întâlnire între oficialii români și ucraineni în scandalul de dragare pe Bâstroe.

Potrivit sursei citate, întâlnirea tehnică a avut loc în format videoconferință, la nivel de experți între partea română și cea ucraineană, fiind coordonată de secretari de stat ai ambelor țări.

„Participanții au convenit ca partea română să înceapă măsurătorile pe brațul Chilia și canalul Bâstroe din data de 15 martie 2023. Totodată, s-a stabilit ca punct unic de contact câte un expert al fiecărei părţi. Aceștia se vor întâlni luni, 6 martie 2023, pentru a stabili detaliile planului de efectuare a măsurătorilor pe Brațul Chilia și pe Canalul Bâstroe, acestea fiind estimate să dureze 10 zile.

Cele două părți au convenit că este cea mai bună soluție care să clarifice informațiile contradictorii pe tema dragării Canalului Bâstroe și a Brațului Chilia. Partea română și-a arătat disponibilitatea ca la aceste măsurători să fie prezenți și specialiști din Ucraina, dar și ai unor instituții terțe. Partea ucraineană va asigura securitatea navelor și personalului românesc, pe toată perioada activităţilor de măsurare”, a explicat Ministerul Transporturilor.

Update 1 martie, ora 14.25. Comisia Europeană susține că nu a primit niciun document oficial din partea autorităților române și ucrainene privind situația de pe canalul Bâstroe, deși a solicitat informații în acest sens. Anunțul a fost făcut de o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene pe probleme de transporturi.

„Comisia (n.r. – Europeană) a solicitat atât autorităților române, cât și ucrainene informații suplimentare cu privire la situația actuală și orice lucrări. Până în prezent, Comisia nu a primit niciun document oficial de la niciuna dintre părți. Comisia a cerut, de asemenea, autorităților române și ucrainene să coopereze strâns în această problemă și să asigure o transparență deplină în schimbul de informații”, a spus Anna Wartberger, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene pe probleme de mobilitate și transport, pentru Digi24.

În ciuda problemelor de comunicare, CE „continuă să lucreze la punerea în aplicare a căilor de solidaritate, care sunt vitale pentru Ucraina, care se confruntă cu războiul de agresiune al Rusiei. Datorită sprijinului extrem de valoros al statelor membre, în special al României și Poloniei, am reușit să exportăm peste 51 de milioane de tone de mărfuri din Ucraina prin aceste canale alternative de transport. Unul dintre obiectivele noastre cheie este menținerea și creșterea fluxurilor de mărfuri pe coridorul Solidarității Dunării, care este cel mai important deocamdată”, a explicat oficialul de la Bruxelles.

„Deoarece Chilia și Bâstroe nu fac parte din rețeaua TEN-T, Comisia Europeană nu a finanțat și nici nu a coordonat lucrări la canalul Bâstroe. În schimb, suntem pregătiți să finanțăm lucrări la canalul Sulina, pentru a crește cantitatea de mărfuri care circulă pe acest canal. Comisia pune la dispoziție României șase milioane de euro în acest scop”, a transmis Wartberger.

Update 27 februarie, ora 07.30. Comisia Europeană va începe, la 1 martie, un control în zona Bîstroe, a anunțat Adina Vălean, Comisar European pe Transporturi.

„Miercuri, 1 martie, am o echipă a Directoratului de Transport a Comisiei Europene care va face un tur al tuturor porturilor ucrainene, căreia i-am mărit mandatul, dincolo de evaluarea a ceea ce se întâmplă în porturi (…) pentru evaluarea lucrărilor care se fac în suplimentarea referitoare la Canalul Bîstroe. Vom avea rezultatul acestui raport destul de curând, vorbim de o săptămână, maxim 10 zile, astfel încât lucrurile să fie oficiale”, a declarat oficialul UE.

În paralel cu măsurătorile făcute de specialiștii Comisiei Europene, autoritățile române și ucrainene vor purta o nouă rundă de discuții, potrivit ministrului Mediului, Tanczos Barna.

„Sigur că vom primi și acordul Ucrainei de a intra pe canalul Bîstroe cu navele domnului ministru Grindeanu, care pot verifica adâncimea de pe canal, și ne vor oferi toate detaliile de care avem nevoie pentru a lămuri această situație”, a explicat el.

Update 24 februarie, ora 22.31. Premierul Nicolae Ciucă susține că există informaţii că pe Canalul Bâstroe s-a dragat mai mult de 3,5 metri în adâncime, peste limita înţelegerii dintre România şi Ucraina, iar Comisia Europeană a fost deja notificată în acest sens.

„A fost semnalată şi Comisia Europeană, astfel încât, împreună, să putem să identificăm şi ceea ce s-a întâmplat şi măsurile ce trebuie luate astfel încât să protejăm Delta Dunării. (…) Există date şi informaţii că s-a dragat mai mult decât era agreat, şi anume 3,5 metri adâncime. Cu toţii am agreat acest lucru”, a declarat Ciucă la Antena 3 CNN.

Șeful Guvernului a mai cerut Ministerelor de Externe, Transporturilor şi Mediului să furnizeze toate datele necesare pentru ca problema să fie rezolvată într-un cadru legal.

„Am solicitat ministerelor de linie, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Transporturilor şi Ministerului Mediului, să furnizeze toate datele şi informaţiile legate de acest subiect, pentru că este un subiect sensibil şi el trebuie rezolvat. Rezolvarea este una care trebuie să aibă la bază întreg cadrul legal, naţional şi internaţional şi chestiunile acestea au fost demarate pe cale diplomatică, prin Ministerul Afacerilor Externe. (…) Ministrul Bogdan Aurescu şi ministrul Afacerilor Externe din Ucraina, domnul Kuleba, s-au întâlnit sâmbăta trecută, în cadrul conferinţei de la Munchen. După aceea a fost schimbul de note verbale între Ministerul Afacerilor Externe şi Ambasada Ucrainei la Bucureşti. De cealaltă parte, sunt elementele de legătură între Ministerul Transporturilor din România şi Ministerul Transporturilor din Ucraina, similar şi la nivelul Ministerul Mediului. Chiar am discutat cu fiecare dintre cei doi miniştri. Am autorizat ca, în perioada imediat următoare, să aibă loc întâlniri bilaterale ca să avem deschis şi onest pe masă toate datele şi informaţiile şi de-o parte şi de cealaltă şi să identificăm soluţiile în plan bilateral”, a explicat premierul.

Update 24 februarie, ora 16.06. Ministrul ucrainean al Protecţiei mediului a propus organizarea unei întâlniri bilaterale pe tema lucrărilor de dragaj pe braţele Chilia şi Bâstroe ale Dunării, a anunțat vineri, Ministerul român de Externe.

Potrivit MAE, Ministerul Mediului a informat telefonic, urmând să transmită şi în scris, disponibilitatea pentru organizarea acestei întâlniri la începutul săptămânii viitoare.

Însă, spun autoritățile de la București, „nu am primit nicio propunere de la partea ucraineană pentru o întâlnire la nivel de experţi din cadrul MAE pe subiectul dragajelor pe braţele Chilia şi Bâstroe ale Dunării, nici în cursul anului 2022, nici în cursul acestui an”.

MAE mai precizează că în discuţia din 20 februarie 2023, la sediul MAE, între secretarul de stat Iulian Fota şi Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Ihor Prokopchuk, partea ucraineană a transmis disponibilitatea pentru organizarea unei întâlniri tehnice între autorităţile din cele două state care gestionează portofoliul transporturilor, fiind urmărită tocmai clarificarea aspectelor tehnice privind natura lucrărilor de dragare efectuate pe braţele Chilia şi Bâstroe ale Dunării.

Update 23 februarie, ora 13.43. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că trei nave ale Administrației Fluviale Dunărea de Jos așteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe

„Noi suntem pregătiți”, a spus ministrul.

Update 23 februarie, ora 10.01. Guvernatorul Deltei Dunării, Gabriel Marinov, a oferit prima reacția în cadrul scandalul canalului Bâstroe. Acesta susține că a observat de două ori nave de dragare în anul 2022, dar ucrainenii l-au informat că sunt lucrări de întreținere.

„Este imposibil să stabilim care ar putea fi efectele generate exclusiv de acest subiect pe care îl discutăm, și anume adâncirea şenal navigabil pe Chilia-Bîstroe, pentru că ne lipsesc foarte multe date.

Practic, toate informațiile care circulă sunt extrem de contradictorii, iar noi la momentul de față nu cântărim lucrurile decât pe baza unor supoziții.

Nouă nu ni s-a prezentat niciun proiect tehnic căruia să contrapunem argumente de ordin științific. Neavând așa ceva, vă dați seama că nu putem pleca de la niciun fel de premise în evaluarea pe care urmează să o facem.

Nu considerăm că sunt modificări semnificative de natură să îngrijoreze sau dacă acestea sunt nu putem stabili cu exactitate cauzele.

După cum știm, nivelul Dunării fluctuează prin limite superioare sau inferioare în permanență. Am întrebat ce-i cu ele, ni s-a spus da, fac lucrări de întreținere… „, a declarat Gabriel Marinov, la Antena3.

Update 22 februarie, ora 19.00. Preşedintele Klaus Iohannis a precizat, miercuri seară, referindu-se la scandalul legat de Canalul Bâstroe, că ucrainenii trebuie să fie sprijiniţi în acest moment, nu certaţi, iar discuţia despre lucrări trebuie făcută cu date certe.

„Există o preocupare legitimă pentru Delta Dunării, însă nu trebuie să amestecăm îngrijorarea și măsurile concrete pentru prezervarea biodiversității cu diverse abordări politice de moment. Dați-mi voie să vă spun că pe acel canal se draghează de ani de zile. Evident că aceste chestiuni sunt limitate de înțelegeri internaționale și trebuie respectate de toate părțile. Pentru a ști ce se întâmplă acolo e nevoie să vorbim cu ucrainenii, doar că acest lucru nu s-a prea întâmplat.

Am văzut că o serie întreagă de politicieni s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă acolo. Unii politicieni cred că au simțit o ocazie să se profileze un pic mai mult în spațiul public românesc, probabil în vederea alegerilor de anul viitor. Ucrainenii au solicitat să existe discuții la nivel de experți și cu Ministerul Transporturilor și Ministerul Mediului și pe alte paliere. Aceste discuții nu au avut loc, dar ai noștri, inflamați și hotărâți, fac afirmații care nu au încă un fundament dovedit.

Ucrainenii afirmă că ei draghează pentru întreținere. Dacă este așa sau nu, e bine să se verifice, dar cred că este bine să se verifice împreună cu ei. Până la urmă, e teritoriu național ucrainean. Cred că este foarte bine ca politicienii noștri, înainte să țină discursuri inflamate, să lase experții să vadă ce se întâmplă real acolo, dacă se respectă sau nu legislația intenațională, să se discute în bilateral, dar și cu Comisia Europeană pentru a lua măsurile care se impun. Nu cred că, în acest moment, este potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei acum nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin.

Nu mă înțelegeți greșit: nu vreau absolut deloc să se tolereze lucrări care pun în dificultate biodiversitatea Deltei Dunării, dar nici nu pot să cred că este bine să ne ambalam fără să știm concret despre ce vorbim aici. Cred că multe declarații care s-au făcut în ultimele zile sunt și nepotrivite, și neproductive. Invit pe toți cei care sunt preocupați să aștepte până când experții verifică, discută și vin cu un plan de măsuri. Cred că e abordarea corectă, care ne duce la rezultate. Și ucrainenii fac lucrări pentru că vor să iasă undeva cu marfa lor. Cred că e de înțeles. Dar și noi avem pretenții ca Delta Dunării să fie protejată și asta e de înțeles. Dar calea este, ca de obicei, diplomatică.

Ministerul Transporturilor știe despre lucrări din octombrie. Nu e nicio noutate. Ei ne-au anunțat că vor să folosească canalul Bâstroe pentru a-și exporta marfa. Noi le-am dat un acord provizoriu până lucrările se clarifică. Cei care au încercat să facă o mare problemă din asta nu cred că au înțeles miza acestei perioade și nici nu mi se pare că preocuparea pentru Deltă este preocuparea numărul 1 pentru ei”, a declarat Iohnnis.

Update 22 februarie, ora 18.00. Ucraina susține că nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe de la Dunăre, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale, anunțând, miercuri, că este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată, a transmis ministrul adjunct ucrainean al Infrastructurii, Iuri Vaskov.

„Am notificat oficial partea română în august 2022 că vom efectua operaţiuni de dragare, cum ar fi eliminarea sedimentelor, şi nu am primit comentarii. Nu vedem nicio problemă, nu este o nouă construcţie, ci o adâncire operaţională”, a spus Vaskov, adăugând că operaţiunile de dragare sunt menite să menţină canalul suficient de adânc pentru a permite trecerea navelor cu un pescaj de până la 6,5 metri. „Anterior, nu a fost necesară creşterea adâncimii (canalului). Acum există o astfel de necesitate”, a explicat ministrul ucrainean.

Potrivit oficialului de la Kiev, aglomeraţia ridicată de la porturile de la Dunăre şi cozile lungi de la canalul românesc Sulina sunt principalele motive ale deciziei de adâncire.

„Există de mulţi ani un astfel de proiect, dar în acest moment nu este implementat. Aici nu a fost de acord România cu implementarea proiectului. Este în interesul economic al Ucrainei şi este necesar pe termen mediu, dar discuţiile încă sunt în derulare”, a mai spus Iuri Vaskov.

Update 20 februarie, ora 16.23. Ministerul de Externe de la București a solicitat, în regim de urgență, acordul părții ucrainene pentru accesul navelor hidrografice române ale Administrației Fluviale a Dunării de Jos în apele ucrainene ale brațului Chilia.

„Ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, a fost invitat, din dispoziția ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, luni, 20 februarie 2023, la sediul MAE pentru o discuție cu secretarul de stat pentru Afaceri strategice, Iulian Fota. În cadrul discuției, partea română a solicitat părții ucrainene să clarifice cât mai curând diferența de poziționare a Ucrainei între precizările de presă emise în cursul zilei de sâmbătă, 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreținere pe canalul navigabil al Dunării, și respectiv informațiile publicate la data de 17 februarie, de către Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, conform cărora pe canalul Bâstroe adâncimile de navigație au ajuns la 6,5 m (de la 3,9 m cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei).

Partea română a reiterat solicitarea stopării imediate a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație. Partea română a evidențiat în cadrul discuției faptul că nu există acordul cu privire la desfășurarea unor astfel de activități, în condițiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor de navigație ale părții ucrainene.

MAE a reamintit că, în demersul scris efectuat la 16 februarie, pe cale diplomatică, pe lângă partea ucraineană, a solicitat ca, în cazul în care partea ucraineană efectuează lucrări de dragare de adâncire (care depășesc caracterul de lucrări de mentenanță/întreținere), acestea să înceteze. Astfel, MAE a pus în vedere părții ucrainene necesitatea de a se abține de la orice acțiune menită a adânci calea de navigație în absența unui dialog cu România și a consimțământului expres al României în acest scop”, a precizat MAE.

Știrea inițială: Încă din anul 2014, autoritățile ucrainene au încercat să includă canalele Chilia și Bâstroe în circuitul transeuropean de transport. Din cauza acestor acțiuni, România este foarte supărată, motivând că Ucraina nu i-a cerut acceptul pentru dragări.

Scrisoare de protest față de Ucraina

Reprezentantul adjunct al României la UE a transmis Comisiei Europene o scrisoare de protest față de lucrările de adâncire efectuate de Ucraina pe canalul Bâstroe.

„Autoritățile ucrainene derulează și în prezent activități de dragaj pe traseul canalului de navigație, fără informarea autorităților române și cu încălcarea dispozițiilor convenționale. Partea ucraineană susține că aceste lucrări nu au impact semnificativ asupra mediului, însă nu a realizat până în acest moment vreun studiu care să fundamenteze convingător științific o astfel de concluzie”, susține România.

Care este scopul ucrainenilor

Ucrainenii au început dragarea canalului Bâstroe și lucrări pe Chilia. Scopul lor ar fi coborârea adâncimii de la 5 la 8,5 metri, poate și mai mult, pentru a permite trecerea de nave comerciale de mare capacitate.

În scandal a intervenit și ministrul Mediului, Tanczos Barna, anunțând că se va opune vehement oricăror lucrări care ar afecta biodiversitatea din zona Deltei Dunării. În același timp, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a susținut că aceste acțiuni pot distruge ecosistemul regiunii și că nu se respectă tratatele.

„Există niște tratate internaționale pe care trebuie să le respecte toată lumea. Noi am provocat această întâlnire la ministerul Transporturilor deși nu e neapărat treaba ministerului Transporturilor, este mai mult o chestiune care tine de MAE și a mediului. De ce? Pentru că vorbim de tratate internaționale”, a precizat Grindeanu.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a reacționat dur, transmițând Comisiei Europene poziția clară a României: nu va permite lucrări de dragare sau adâncire pe canalele Chilia sau Bâstroe.

Explicația oferită de Kiev

Diplomația ucraineană a făcut, sâmbătă, primele precizări despre adâncirea Canalului Bâstroe. Ambasada Ucrainei la București a explicat că toate lucrările „sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei” și „vizează exclusiv întreținerea căii navigabile”.

În plus, Kievul a îndemnat la „avansarea responsabilă de informații publice pentru a nu prejudicia relațiilor bilaterale și pentru a nu alimenta propaganda rusă”.

„Pe fondul informațiilor vehiculate în mass-media din România cu privire la executarea de către partea ucraineană a lucrărilor de dragare operaționale pe Dunăre, considerăm necesar de a face următoarele precizări: Toate lucrările de dragare pe Dunăre, desfășurate în prezent de către partea ucraineană, care sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei, sunt de natură operațională curentă și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile, adică asigurarea siguranței navigației prin menținerea caracteristicilor tehnice actuale, precum și eliminarea consecințelor de colmatare naturală”, au menționat ucrainenii.