Românul care a ”răsturnat” legile fizicii: invenția fascinantă care i-a adus mai multe brevete de inventator

Invenția care schimbă modul în care înțelegem fizica.

„Cea mai mare descoperire științifică în Fizică și Matematică este realizată, de acum și brevetată“, spune Ilie Luțu, un pensionar în vârstă de 72 de ani, din Curtișoara, județul Olt.

Ilie Luțu vorbește cu însuflețire despre ideea sa pe care o studiază de peste 40 de ani și pe care, la începutul anilor 2000, a și brevetat-o. I-a spus „cutie de viteze planetară“, însă „este amplificare de putere“. Am crezut că dacă are denumirea de cutie de viteze e mai ușor de implementat“, a declarat inventatorul pentru Weekend Adevărul.

A început să studieze teoria mișcări planetare, pornind de la o ecuație a omului de știință Robert Willis. „Mișcarea planetară nu este cunoscută atât de bine în România. Willis, un oarecare Willis, care a murit în 1875, a lăsat o formulă și cu aia se calculează mișcarea planetară. În România și în întreaga lume este cunoscută doar mișcarea clasică“, explică inventatorul român.

„Eu am făcut altul care are același raport de transmitere, dar are altă caracteristică a momentului, a cuplului motor – în mecanică se folosește moment sau cuplu motor, e același lucru. Eu lucrez cu el acasă. Acesta, în angrenare clasică, are raport 1 la 3, ăstălalt, în angrenare clasică, are 1 la 5. Când le punem în angrenare planetară, raportul de transmitere este același. Am egalat pe 3 cu 5. Când le-am arătat oamenilor care se cred că sunt pregătiți în domeniu, li s-a părut ceva ciudat“, explică Luțu.

Obținerea brevetului

Primele speranțe s-au născut în 1997, atunci când ideea muncitorului a fost premiată la un salon de inventică.

„Nu știau ei cine e cu lucrarea, și spuneau – «Hai să vedem și noi minunea!». Se duceau și vedeau și spuneau că este minune, se dusese vestea în Politehnica București. Asta era în octombrie. M-au căutat acasă în ianuarie. Găsesc un bilet în ușă, scris de polițist, de sectorist, ca să-l sun pe directorul Institutului din Politehnica București, director de programe“, a refăcut inventatorul traseul ideii sale. Tot în acea perioadă a obținut și primul brevet de invenție – în acest moment are două și îl așteaptă pe al treilea.

Inițial, ideea sa nu a trecut de membrii comisiei OSIM care aprobă brevetele. A contestat respingerea și după luni la rând în care nu i s-a oferit niciun răspuns, a fost invitat să explice din nou mecanismul. I-a convins în cele din urmă, rămânând chiar în relații foarte bune cu unul dintre profesori. Acesta i-a trimis, până când să decidă să-i elibereze brevetul, mai multe scrisori neoficiale.

„Îmi spune: «Domnul Luțu, până nu-nțeleg, nu pot să vă dau brevetul». Și mi-a dat în gând, zic – domne, ați văzut cum e roata la trăsură, că trăsura merge așa și roata se-nvârte invers? La mine o face în realitate, iluzia optică. Și el știa explicația științifică. «Extraordinar, o asemenea lucrare apare la 500, la 1.000 de ani!», a spus. Poate nici nu recunoaște că a zis“, spune inventatorul pentru sursa citată.

Ilie Luțu spune că aplicarea brevetului său ar fi aur curat, cu atât mai mult acum, când scăderea consumului de energie a devenit o necesitate. „Eu pot să aduc apa de la râul Olt în oraș la jumătate de preț, eu nu mai folosesc un motor de 10 kW, pun unul de 5 kW. Pot să-l folosesc la hidrocentrale. O hidrocentrală care nu mai lucrează acum, pe secetă, că nu mai are apă, deci forță suficientă, apa în bazin nu mai dă forța suficientă la turbină, ea poate să lucreze cu acest mecanism la același randament“, numește inventatorul doar două exemple.