Românii, cei mai daci dintre daci, susțin unii istorici: ce legătură are Columna lui Traian cu asta

Conform anumitor informații venite direct de la unii istorici, se pare că românii ar fi, în realitate, adevărații descendenți ai dacilor.

Spre exemplu, în Hunedoara s-au păstrat nenumărate vestigii de importanță majoră, drept pentru care, o serie de specialiști în domeniu sunt de părere că românii care locuiesc în această parte a țării ar avea cel mai mare procent de „sânge de dac”, din România.

Evident, teoriile sunt multe, mărunte și aproape imposibil de confirmat, în lipsa unor dovezi solide. Cu toate astea, cele puține pe care le avem îi fac pe istorici să creadă anumite ipoteze, în detrimentul altora.

Hunedorenii ar putea fi adevărații urmași ai dacilor

Așa cum spuneam anterior, istorici au motive să creadă că locuitorii din județul Hunedoara ar putea fi cei care și-au păstrat cel mai bine ADN-ul de dac.

Ca argument, ei au adus în discuție faptul că acest județ este, în general, acoperit de munți, astfel că localitățile rurale sunt adesea izolate, fiind destul de greu ca, odată cu trecerea anilor, „sângele de dac” să părăsească aceste locuri.

În consecință, se crede că cei care locuiesc în munții Apuseni, Șureanu, Poiana Ruscă, denumiți cel mai frecvent momârlani sau pădureni, ar putea fi cei care duc moștenirea lui Burebista mai departe.

„Ar fi greu de crezut că pe Platforma Luncanilor activitatea economică și viața socială au încetat odată cu înfrângerea dacilor. Se poate presupune o întrerupere temporară a activități, o reducere a populației în perioada războaielor și până la reluarea vieții pașnice în Dacia Romană. În tot decursul istoriei, viața s-a continuat aici, cu o mai redusă sau mai puternică amplitudine”, a declarat etnologul Lucia Apolzan, cea care s-a ocupat ani de zile de studierea acestui mister, conform Adevarul.ro.

Conform legendelor locale, în aceste zone ar exista inclusiv anumite zâne din mitologia dacică ce ar păzi cu sfințenie munții și natura din aceste locuri.

Aceste zâne poartă numele de Alea Frumoase, în limbaj popular, iar despre ele se spune că ar fi niște ființe cu puteri paranormale ce pot fi văzute, dar și auzite noapte, în locurile unde există copaci bătrâni, dar și stânci masive.

„Miturile străvechi îşi au şi aici, pe dealurile din jurul cetăţilor dacice, o străveche vatră. Zeităţile feminine şi-au schimbat numele şi uneori atribuţiile, dar semnificaţia lor a rămas. Vechea Bendis a tracilor trăia şi în Artemis a grecilor, iar mai târziu Diana romanilor a devenit în limba română Sânziana, pe care poporul român a sărbătorit-o prin pluralul numelui, Sânzienele, poate însumând mai multe zeităţi între care atât de firesc şi-au putut găsi locul şi Alea Frumoase“, a mai scris, de asemenea Lucia Apolzan, în lucrarea „Aspecte ale culturii spirituale“, în 1981, conform sursei citate anterior.

Columna lui Traian ar oferi detalii importante despre urmașii aproape direcți ai dacilor de odinioară

„Cine a văzut Columna lui Traian din Roma va avea puţine dubii că aceşti valahi, la fel ca şi cei din Moldo-Valahia, sunt descendenţii poporului lui Decebal. Ca şi o caracteristică, înfăţişarea şi îmbrăcămintea prizonierilor daci de pe columnă se păstrează şi astăzi”, scria publlicația „The Times”, în 1867, într-un articol dedicat nouă, românilor.

După cum bine știi, probabil, Ulpia Traiana Sarmizegetusa este numele orașului întemeiat de împăratul Traian în jurul anului 106, iar acesta se află în apropiere de Hațeg, mai exact la poalele Munților Reteza și a Munților Poiana Ruscă, în apropiere de Porțile de Fier ale Transilvaniei.

Evident, cel mai probabil că, pentru a ști sigur dacă a fost, sau nu, așa, istoricii vor avea nevoie de mult mai multe dovezi în acest sens, iar ele devin din ce în ce mai greu de procurat, având în vedere faptul că, odată cu trecerea timpului, eventualele vestigii încă ascunse, care ar putea face lumină în acest caz se vor deteriora și mai mult.