România, la coada clasamentului, din nou: speranța de viață, cel mai nou motiv de îngrijorare pentru români

Estimările speranței de viață sunt un instrument esențial pentru a urmări bunăstarea unei societăți, dar pentru factorii de decizie politică, tendințele sunt, de asemenea, fundamentale pentru dezvoltarea politicilor guvernamentale.

Franța, de exemplu, se confruntă cu provocarea unei populații cu viață mai lungă și cu presiunea care rezultă asupra sistemului de securitate socială. Pentru a face față provocării, guvernul francez a adoptat – cu multă rezistență – o serie de reforme menite să mărească vârsta de pensionare și să încurajeze persoanele să muncească mai mult timp.

Dar Franța nu este singură cu populația în vârstă și nu sunt cei care trăiesc cel mai mult. În întreaga UE, indicatorul speranței de viață a fost pe o traiectorie ascendentă de câteva decenii.

Spre exemplu, în 2021, speranța medie de viață la naștere în UE era de 80,1 ani, dar ultimele cifre sunt relativ mai mici în comparație cu 2020 și 2019, probabil ca urmare a creșterii bruște a mortalității din cauza pandemiei de COVID-19, potrivit datelor de la Eurostat, biroul de statistică al UE.

În 2019, speranța de viață la naștere a atins un maxim istoric de 81,3 ani, dar a scăzut apoi la 80,4 în 2020.

În ciuda acestor eșecuri – din care probabil ne vom recupera în curând – linia longevității a avut o tendință ascendentă de când UE a început să înregistreze date, la începutul anilor 2000, iar statisticile oficiale arată că speranța de viață a crescut, în medie, cu mai bine de doi ani pe deceniu, din anii 1960.

În general, femeile trăiesc mai mult decât bărbații (82,9 ani față de 77,2 ani în 2021), dar oamenii din anumite țări – și chiar regiuni – trăiesc mai mult decât în altele. De asemenea, nu toate națiunile au experimentat același progres de-a lungul anilor – sau recidivă, în unele cazuri particulare – în estimările lor privind speranța de viață.

Care țări și-au îmbunătățit cel mai mult speranța de viață la naștere?

Țara cu cea mai mare speranță de viață la naștere este Spania, cu o medie de 83,3 ani, urmată de Suedia (83,1 ani), Luxemburg și Italia (ambele 82,7 ani).

Cea mai mică durată de viață este prevăzută în Bulgaria (71,4 ani), România (72,8 ani) și Letonia (73,1 ani).

Diferențele de la țară la țară sunt interesante, dar poate și mai fascinante sunt comparațiile dintre regiunile din țările care au un scor mai mare decât media pe scara duratei lungi.

În Spania, de exemplu, se așteaptă ca oamenii născuți în regiunea Andalucia să trăiască în jur de 81,7 ani, dar cei care locuiesc în capitala Madrid, se așteaptă să trăiască 85,4 ani, cu peste patru ani mai mult.

Tendințe similare sunt observate în Italia. Italienii care locuiesc pe insula sudică Sicilia se pot aștepta să trăiască în jur de 81,3 ani, dar cei care trăiesc în nordul Trentino-ului, aproape de granița cu Austria, au o speranță de viață de 84,2 ani, o diferență de aproape trei ani.

Estonienii și-au extins cel mai mult longevitatea, câștigând 6,1 ani în speranța de viață, între 2000 și 2021. Ei sunt urmați de Irlanda (+5,8), Luxemburg (+4,7), Danemarca (+4,6) și Slovenia (+4,5).

Câștigurile primelor cinci sunt remarcabile, mai ales în comparație cu alte țări care nu s-au descurcat atât de bine în depășirea limitelor vieții, sau, pur și simplu, în comparație cu media UE, care a înregistrat o creștere de 2,5 ani.

În Bulgaria, pe de altă parte, oamenii mor mai tineri decât înainte; speranța de viață la naștere a fost cu 0,2 ani mai mică în 2021 decât în 2000. Se crede că inversul nefericit este rezultatul unui număr de factori, inclusiv un sistem de sănătate aflat în dificultate și rate de mortalitate prin accident vascular cerebral mai mari decât în majoritatea țărilor UE, potrivit Raportul de sănătate al Comisiei Europene.

Raportul complet poate fi citit chiar aici.