România, codașa Europei, din nou: cât de săraci sunt tinerii noștri față de ai lor, realitatea rușinoasă
La nivel European, tinerii nu trec printr-o perioadă foarte roz, dar nu se compară nici pe departe cu dezastrul suferit de aceeași generație de pe meleaguri mioritice. Cele mai recente statistici atrag atenția asupra unui dezastru care nu pare decât să se agraveze.
În Europa, când vorbim de deprivare materială și socială severă în rândul tinerilor între 15 și 29 de ani, aproximativ 6,1% din rândul lor se află în această situație îngrijorătoare. Aceasta era realitatea în 2021, iar între timp, este aproape imposibil ca lucrurile să fi mers într-o direcție pozitivă. Mai trist este faptul că, în România, media națională este undeva în jurul pragului de 23%, conform celei mai recente statistici din partea Eurostat.
Ce înseamnă sărăcia în rândul tinerilor români, în context european
În 11 dintre cele 26 de state membre, proporția tinerilor defavorizați material și social a fost mai mică de 3%. Vorbim de țări precum Luxemburg, Polonia, Suedia, Cipru, Cehia, Țările de Jos, Croația, Slovenia, Finlanda, Austria și Estonia, conform Agerpres. Pe de altă parte, în țări precum România (23,1%), Bulgaria (18,7%) și Grecia (14,2%), tineri par să fie oaia neagră a societății, cu un trai cât se poate de dificil, unul plin de lipsuri.
Conform Profit.ro, aceeași analiză realizată de Eurostat mai arată că, tot în 2021, aproximativ 25,3% din tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani din Uniunea Europeană, sau 17,8 milioane de persoane, erau în pericol de sărăcie sau excluziune socială. Riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul tinerilor varia între 36,1% în România și 10,6% în Cehia.
Un pic trist este că, în majoritatea statelor din UE, riscul de sărăcie este mai mare pentru tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani decât pentru restul populației generale. Cu această ocazie aflăm că 6,5 milioane de persoane din aceeași categorie de vârstă, în 2021, trăiau într-o gospodărie cu o intensitate foarte redusă a muncii, reprezentând 9,4% din populație. Surprinzător, acest procent este cel mai mare în Danemarca – 16,1%, urmată de Grecia – 15% și Irlanda – 13%. Cele mai mici proporții se înregistrau în Slovenia (3,5%), Malta (3,7%), Polonia (3,8%) și România.