Refugiații din Turcia se îndreaptă spre Europa, după ce au rămas fără case. Țara care ia măsuri dure împotriva lor
Persoanele rămase fără adăpost după cutremurul devastator din Turcia se vor îndrepta spre țări din Europa. Fenomenul nu este unul nou, iar autoritățile unei țări au început deja să se protejeze în fața refugiaților.
Țara care nu vrea să primească victimele dezastrului din Turcia
Grecia a întărit controalele la granița terestră și maritimă cu Turcia, în contextul în care se așteaptă un nou val de sosiri de persoane strămutate în urma cutremurelor care au devastat sud-estul Turciei și nordul Siriei.
Sute de polițiști de frontieră suplimentari au început să patruleze la frontiera terestră greco-turcă din regiunea Evros la sfârșitul săptămânii trecute, în timp ce măsurile de contingență au fost intensificate pentru a evita fluxul așteptat.
„Deplasarea în masă a milioane de oameni nu este o soluție”, a declarat ministrul grec al migrației, Notis Mitarachi, subliniind necesitatea trimiterii de ajutoare de urgență în Turcia și Siria „înainte ca acest lucru să se întâmple”.
Se anticipează că o parte dintre persoanele rămase fără adăpost în urma cutremurelor din 6 februarie – un dezastru care s-a soldat cu peste 50.000 de morți – vor începe să se îndrepte spre Europa în primăvară dacă nu va sosi asistență umanitară.
Patrulele au fost trimise în condițiile în care Mitarachi a cerut o protecție sporită a frontierelor continentului cu o infrastructură de supraveghere sporită și garduri suplimentare.
La o conferință europeană privind gestionarea frontierelor, care a avut loc vineri în afara Atenei, el a promis că extinderea unui zid controversat de-a lungul frontierei terestre va continua, indiferent dacă va fi sau nu finanțat de UE. Bariera de 22 de mile lungime și 5 metri înălțime ar trebui să se dubleze până la sfârșitul anului.
„Gardul va fi extins pe întreaga lungime a râului [Evros], astfel încât să putem proteja continentul european de fluxurile ilegale”, a declarat el.
Indicând o poziție mai dură a blocului față de refugiați, guvernul de centru-dreapta a declarat că va achiziționa, de asemenea, zeci de noi nave de pază de coastă pentru a patrula insulele din Marea Egee care se află în fața coastei turcești.
Grecia, nemiloasă cu refugiații
Premierul Kyriakos Mitsotakis, al cărui mandat de patru ani se încheie în iulie, a fost vizibil mai dur în problema migrației decât predecesorul său de stânga, Alexis Tsipras. Abordarea guvernului, care ar fi inclus evacuări forțate sau respingeri ale refugiaților în zonele de frontieră, a generat critici pe scară largă, nu în ultimul rând din partea UE. Respingând acuzațiile, administrația a descris politicile sale ca fiind „stricte, dar corecte”.
Având în vedere că agenția de frontieră a UE, Frontex, a întărit, de asemenea, patrulele în Marea Egee, un număr tot mai mare de refugiați își riscă viața și integritatea fizică ocolind insulele grecești pentru a călători în ambarcațiuni extrem de supraaglomerate din Turcia spre Italia.
Cei 59 de refugiați, printre care și un nou-născut, găsiți morți duminică după ce ambarcațiunea lor a eșuat pe o mare agitată în largul Calabriei, își începuseră călătoria de pe coasta turcă.
Bruxelles-ul a alocat Greciei mai mulți bani pentru gestionarea migrației decât oricărui alt stat membru al UE, invocând rolul său de primă linie. Centrele de detenție „controlate închise”, extrem de costisitoare, au înlocuit taberele sordide din Samos, Leros și Kos, iar în acest an se așteaptă deschiderea unor centre similare pentru solicitanții de azil în Lesbos și Chios. Instalațiile au fost comparate de grupurile pentru drepturile omului cu închisorile.
Apelurile pentru măsuri mai dure au crescut de la criza migrației din 2015, când aproape 1 milion de sirieni care fugeau de războiul civil au primit azil în Europa.