R. Moldova regretă adoptarea târzie a limbii române ca oficială: „Vom putea face parte din lumea păcii”
Preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu, a prezentat, luni, scuze pentru adoptarea cu întârziere a legii prin care limba română devine oficială în Republica Moldova. Actul normativ a fost criticat dur de Moscova și propaganda rusă.
Limba română, adoptată oficial de Republica Moldova
Demnitarul de peste Prut a declarat, în timpul unei ceremonii organizate în localitatea Ialoveni, cu ocazia împlinirii a 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România, că Republica Moldova îşi doreşte să facă parte din „lumea civilizată, din lumea păcii şi nu din lumea războiului şi lumea minciunii”. La festivităţile prilejuite de dezvelirea busturilor lui Alexandru Marghiloman şi Ion Inculeţ a participat și liderul PSD, Marcel Ciolacu, dar şi ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu.
„Domnul preşedinte Ciolacu a menţionat aici despre o decizie care vizează limba română. Eu trebuie să recunosc şi să îmi cer scuze că noi târziu am adoptat-o, dar, vorba aceea, mai bine mai târziu decât deloc. Ţi-am spus-o şi le-o spun la cei care, chiar dacă nu au curajul să spună public că e limba română, dar ei sunt siguri că e limba română, ca să fii respectat la tine acasă, în Europa, în lumea asta, trebuie să ştii ce limbă vorbeşti, trebuie să ştii din ce neam faci parte, să-ţi ştii istoria şi numai aşa, prin astfel de decizii, chiar şi întârziate, vom putea face parte din lumea civilizată, din lumea păcii şi nu din lumea războiului şi lumea minciunii”, a spus Igor Grosu.
105 ani de la Unirea Basarabiei cu România
Alexandru Marghiloman a fost prim-ministrul României în perioada Unirii de la 27 martie 1918, în timp ce Ion Inculeţ deţinea funcţia de preşedinte al Sfatului Ţării de la Chişinău, guvernul provizoriu al Republicii Democratice Moldovenești, care și-a declarat independența față de Imperiul Rus în condițiile dezintegrării acestuia pe finalul Primului Război Mondial.
Legea a fost criticată dur de ruși
Săptămâna trecută, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a afirmat că, urmând logica istorică, limba română ar trebui numită moldovenească, și nu invers. Totodată, a acuzat România de ocuparea Basarabiei până în 1940.
„Renunțând la limba moldovenească, actualul regim de la Chișinău abordează întrebarea: a cui este acum Basarabia (care până la 1940 a fost ocupată de România) și cui aparțin pământurile de la Nistru (care până la 1940 intrau în componența Ucrainei)? Acum limba moldovenească, într-un mod paradoxal, oficial, s-a păstrat doar în Transnistria. Dacă se dorește transcrierea limbii, atunci ar trebui să urmeze logica istorică, numind limba română drept limba moldovenească, și nu viceversa”, a relatat ea pe Telegram.
Zaharova a mai punctat că „limba moldovenească este limba străveche a moldovenilor, amintită în lucrările secolului al XVII-lea”, iar „limba română însăși a luat contur abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea”.