Premiul Nobel de care nu ai auzit niciodată: Ciudățeniile științifice, la mare căutare anul acesta
Premiile Ig Nobel din 2023 demonstrează că există încă mult loc în știință pentru cele ciudate și distractive exemple, chiar și sub presiunea bugetelor de cercetare din ce în ce mai restrânse.
Printre exemplele importante se numără modul în care profesorii plictisiți afectează experiența elevilor și modul în care comportamentul de împerechere al peștilor foarte mici modifică compoziția apei în cel mai mare ocean din lume.
Premiile care te fac să râzi, apoi te pun pe gânduri
Premiile Ig Nobel sunt acordate pentru cercetări care „te fac să râzi și apoi te pun pe gânduri”.
Autorii au descoperit că anșoa și alți pești cresc turbulența cu 10-100 de ori atunci când se împerechează. Acest lucru are un impact substanțial asupra oceanului.
„Rezultatele noastre demonstrează că turbulența determinată biologic poate fi un agent de amestecare extrem de eficient și necesită o reexaminare a impactului asupra regiunilor productive ale oceanelor”, au raportat autorii.
Alții au testat dacă numărul de fire de păr nazale a fost același în fiecare nară a cadavrelor.
La rândul său, premiul pentru Inginerie Mecanică a fost creat pentru a recompensa munca anumitor cercetărori, iar în acest caz s-a referit la folosirea păianjenilor morți pentru a ridica diferite lucruri care altfel s-ar dovedi dificile.
Descoperirea potrivit căreia bețișoarele electrificate fac mâncarea să aibă un gust mai sărat, scăzând astfel cererea de sare nesănătoasă, a inspirat crearea unui Premiu pentru Nutriție, pe de altă parte.
În plus, nici măcar nu trebuie să fii în viață pentru a câștiga un premiu. Stanley Milgram, spre exemplu, a murit în 1984, dar a primit un Ig Nobel pentru psihologie recent pentru un studiu vechi de cincizeci de ani despre câți oameni trebuie să stea pe o stradă a orașului și să se uite la cer înainte ca alții să li se alăture.
Din fericire, co-autorul său, Len Bickman, este încă în viață, așadar premiul este sută la sută revendicabil.