Premiul Nobel 2023 pentru fizică. Cine l-a primit, care a fost descoperirea recompensată

Premiul Nobel 2023 pentru fizică a fost acordat cercetătorilor Pierre Agostini, Ferenc Krausz şi Anne L’Huillier. Cele mai prestigioase premiu din lumea științifică, dar și literară, se acordă începând cu anul 1901. Premiul pentru fizică este unul dintre cele cinci premii menționate de Alfred Nobel în testamentul său, pentru a fi acordate celor care au realizat cele mai importante descoperiri din domeniul respectiv.

Cine a câștigat Premiul Nobel 2023 pentru fizică

Premiul Nobel 2023 pentru fizică a fost câștigat, marți, de Pierre Agostini, Ferenc Krausz şi Anne L’Huillier, potrivit unui anunţ făcut de Hans Ellegren, secretarul general al Academiei Regale Suedeze de Ştiinţe.

Cei trei cercetători au fost premiaţi pentru „metode experimentale care generează attosecunde de impulsuri luminoase pentru studierea dinamicii electronilor în cadrul materiei”, se arată în comunicatul oficial publicat de Comitetul Nobel pe site-ul nobelprize.org.

Citește și: Premiul Nobel pentru Fizică 2022: cum au încercat să schimbe lumea câștigătorii din acest an

Experimentele celor trei laureaţi au oferit omenirii noi instrumente pentru a explora universul electronilor din interiorul atomilor şi moleculelor.

Care a fost descoperirea recompensată

Pierre Agostini, Ferenc Krausz şi Anne L’Huillier au demonstrat valabilitatea unei metode pentru a crea impulsuri luminoase extrem de scurte, care pot fi utilizate pentru a măsura procesul rapid prin care electronii se deplasează sau îşi modifică energia.

Evenimentele cu desfăşurare rapidă par că decurg unele din altele atunci când sunt percepute de oameni, la fel ca atunci când un film format din imagini statice este perceput ca o mişcare continuă.

Citește și: Tehnologia mRNA pentru vaccinul COVID-19 a câștigat Premiul Nobel pentru Medicină 2023

Dar dacă vrem să cercetăm evenimentele cu adevărat scurte, atunci avem nevoie de o tehnologie specială. În lumea electronilor, schimbările se produc în câteva zecimi de attosecundă – o attosecundă este atât de scurtă, încât într-o singură secundă există mai multe attosecunde decât numărul total al secundelor care au trecut de la naşterea Universului, se mai arată în comunicatul Fundației Nobel, conform Agerpres.

De ce este importantă

Experimentele realizate de cei trei laureaţi au produs impulsuri luminoase atât de scurte încât au fost măsurate în attosecunde, demonstrând astfel că acele impulsuri pot fi folosite pentru a furniza imagini ale proceselor ce au loc în interiorul atomilor şi moleculelor.

Contribuţiile celor trei laureaţi Nobel din 2023 au permis cercetarea unor procese care sunt atât de rapide, încât erau imposibil de urmărit până atunci.

„Acum putem să deschidem uşa care ne separă de lumea electronilor. Fizica attosecundelor ne oferă posibilitatea de a înţelege mecanismele care sunt guvernate de electroni. Următorul pas va fi acela de a-i utiliza”, a declarat Eva Olsson, preşedinta Comitetului Nobel pentru Fizică.

Citește și: Premiul Nobel de care nu ai auzit niciodată: Ciudățeniile științifice, la mare căutare anul acesta

Există mai multe aplicaţii potenţiale în domenii diferite. În electronică, de exemplu, este important să se înţeleagă şi să se controleze felul în care electronii se comportă într-un material. Impulsurile care durează câteva attosecunde pot fi utilizate, de asemenea, pentru identificarea unor molecule diferite, inclusiv în diagnosticarea medicală.

Ce sumă însoțește Premiul Nobel 2023 pentru fizică

Pierre Agostini este un cercetător franco-american care şi-a obţinut doctoratul la Universitatea Aix-Marseille din Franţa. El este în prezent profesor la Ohio State University din oraşul american Columbus.

La rândul său, Ferenc Krausz, cercetător cu cetăţenie austriacă şi ungară, s-a născut în 1962 în oraşul Mor din Ungaria. A obţinut diploma de doctorat la Universitatea de Tehnologie din Viena în 1991, fiind în prezent directorul Institutului Max Planck pentru Optică Cuantică din oraşul german Garching şi profesor la Universitatea Ludwig-Maximilians din Munchen.

A treia laurată a Premiului Nobel 2023 pentru fizică, franţuzoaica Anne L’Huillier, s-a născut în 1958 la Paris și a obţinut doctoratul în 1986 la Universitatea Pierre şi Marie Curie din Paris. Ea este în prezent profesoară la Universitatea Lund din Suedia.

Cu excepţia distincţiei din domeniul economiei, acordată începând cu 1969, premiile Nobel au fost create de magnatul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei, ele recompensând activitățile de excepție anuale din cinci domenii: fizică, chimie, medicină, literatură și pace.

În 2023, fiecare premiu Nobel va fi însoţit de un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze, aproximativ 986.000 de dolari.