Pică în cap prețurile la mâncare, ratele la bănci se prăbușesc, dobânzile intră la apă: trai pe vătrai în România

Se apropie cu pași repezi momentul în care ne vom bucura de un cost al vieții mai redus, pe măsură ce rata inflației la nivel global va scădea.

Conform unei analize recente a economiștilor din cadrul Băncii Comerciale Române (BCR), e doar o chestiune de timp scurt până când vom asista la temperare a ratei inflației în economiile lumii.

Acest lucru înseamnă că, în sfârșit, după atât de multe probleme și după o perioadă atât de dificilă pentru bugetele noastre, vom avea din nou prețuri mai mici la alimente, la facturi, dar și la ratele de la bănci. Ratele la bănci depind în mod clar de inflație din cauza legăturii dobânzilor cu practica băncilor centrale legate de politica monetară. Atunci când inflația este foarte ridicată, băncile centrale iau atitudine și majorează dobânzile, îngreunând totodată și accesul la finanțare.

Românii sunt în extaz, acum vom trăi și noi ca-n Germania. Greul a trecut

E principalul instrument pe care bancherii îl iau în calcul atunci când prețurile scapă de sub control, așa cum s-a întâmplat de mai bine de un an de zile. Apoi, imediat, cresc și dobânzile practicate de băncile comerciale, adică de băncile unde merg românii să se împrumute, fie ca persoane fizice, fie juridice.

Scăzând inflația, politica monetară va fi mai puțin agresivă și, implicit, dobânzile vor fi mai mici, ceea ce înseamnă acces mai facil la finanțare și rate mai mici. Acestea fiind spuse, scăderea inflației ne va ajuta mult să avem un nivel de trai mai bun, dar și o presiune financiară mai redusă pe toate planurile.

Revenind la previziunile conturate de experții BCR, notăm că aceștia anticipează că inflația globală va intra în teritoriul unei singure cifre în trimestrul al treilea și va încheia anul la 7,7% an/an.

“Nu credem că IPC va atinge intervalul-țintă al BNR de 2,5%±1pp nici în 2024 și prognozăm o inflație de 5,0% an/an până la sfârșitul anului 2024. În opinia noastră, împingerea inflației de la o singură cifră la ținta asumat ar trebui să fie mult mai greoaie decât aducerea acesteia de la două cifre la o singură cifră, deoarece presiunile asupra prețurilor rămân generalizate și efectul de bază statistică al prețurilor materiilor prime se estompează”, mai notează BCR.