Pățania unui turist cu un urs alcoolic în Predeal. „Nu s-a mulțumit doar cu frigiderul meu”

Conflictele dintre oameni și urșii bruni din România au devenit tot mai intense în ultimii ani, pe măsură ce populația de urși crește și interacțiunile dintre aceștia și comunitățile umane se înmulțesc. Un turist român poate spune că a trăit pățania vieții după ce, aflat în Predeal, a avut de-a face cu un urs alcoolic.

Felix Popescu, un chirurg și îngrijitor în vârstă de 49 de ani, s-a confruntat cu o experiență neplăcută după ce un urs brun a pătruns în proprietatea sa din Predeal, Munții Carpați, lăsând în urmă daune în valoare de 10.000 de euro. Însă acesta nu este un caz singular, ci reprezintă o situație frecventă în întreaga țară.

„A băut toate bucățile, m-a lăsat fără vodcă, fără whisky, fără șampanie. S-a distrat excelent în casa mea”, a spus Felix Popescu.

Cu aproximativ 8.000 de urși bruni, România găzduiește cea mai mare populație de urși din Europa. Aceste animale, protejate de reglementările Uniunii Europene, devin tot mai problematici pe măsură ce interacțiunile cu oamenii duc la conflicte și daune. Urșii scormonesc prin coșurile de gunoi, urmăresc schiorii pe pârtii și pot patrunde în proprietățile oamenilor în căutare de hrană, iar acest comportament le aduce daune materiale considerabile, scriu cei de la Financial Times.

De-a lungul anilor, autoritățile române au încercat diverse abordări pentru a gestiona aceste conflicte. În perioada comunistă, vânarea urșilor era o activitate preferată de dictatorul Nicolae Ceaușescu și de anturajul său. Însă, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană în 2007, urșii au devenit o specie protejată, iar căutarea de trofee a fost complet interzisă. Cu toate acestea, un sistem de derogare a fost introdus ulterior, permițând vânătorilor să omoare urși considerați „problematici”.

Aceste cote de vânătoare au fost criticate de ecologiști și activiști pentru protecția animalelor, care susțin că permit unor vânători de trofee să cumpere permise de vânătoare, ocolind astfel interdicția. Cu schimbări politice și schimbări în guvern, numărul de urși care pot fi vânați variază, creând tensiuni și controverse în societate.

Un urs alcoolic a intrat în casa unui turist în Preadeal

În timp ce unii fermieri și locuitori din zonele rurale susțin că este necesară reducerea populației de urși pentru a-și proteja animalele și proprietățile, activiștii pentru protecția animalelor militează pentru abordări neletale pentru a gestiona conflictele. Acestea includ utilizarea gardurilor electrice, câinilor de pază, administrarea mai eficientă a deșeurilor și utilizarea gloanțelor de cauciuc în situațiile de pericol.

Cu toate acestea, există o lipsă de cunoștințe precise despre numărul real de urși din România, iar metodele de numărare a acestora au fost controversate și criticate. Organizațiile de conservare și cercetătorii susțin că este nevoie de o abordare mai bine structurată și mai riguroasă pentru a evalua și gestiona populația de urși în mod sustenabil și etic.

Astfel, România se confruntă cu o provocare complexă în ceea ce privește gestionarea conflictelor dintre oameni și urșii bruni. Este necesară o abordare echilibrată, care să țină cont de atât protecția și conservarea speciei, cât și de siguranța și bunăstarea comunităților umane afectate. Într-o perioadă în care interacțiunile dintre natură și oameni devin tot mai tensionate, dialogul și cooperarea între diversele părți interesate reprezintă cheia pentru găsirea unor soluții durabile și echitabile, potrivit FT.com.