Opoziția din Turcia promite să reducă puterile președintelui și să extindă drepturile democratice

Opoziția turcă a promis luni, 30 ianuarie, să reducă puterile președintelui și să extindă drepturile democratice în cazul în care va prelua puterea la scrutinul prezidențial și parlamentar din 14 mai.

Promisiunile opoziției din Turcia

Cele șase partide care sunt unite împotriva președintelui Recep Tayyip Erdogan s-au angajat, de asemenea, să ajungă la un acord pe 13 februarie cu privire la un candidat comun pentru acest vot crucial – considerat cel mai important din Turcia din ultimele generații.

Programul electoral mult așteptat al opoziției are ca scop reducerea multor puteri pe care Erdoğan le-a acumulat de-a lungul celor două decenii de guvernare.

Acesta limitează mandatul președintelui la șapte ani și face ca un nou prim-ministru puternic să fie responsabil în fața parlamentului.

„Vom trece la un sistem parlamentar consolidat”, se arată în program.

„Vom pune capăt puterii președintelui de a emite decrete”.

Erdogan și-a început guvernarea în 2003 ca prim-ministru și a fost ales președinte – la acea vreme o funcție mai mult ceremonială – când mandatele sale s-au terminat în 2014.

Apoi, în 2017, el a impus modificări constituționale care au eliminat funcția de prim-ministru și a creat un nou executiv puternic care i-a permis președintelui să conducă efectiv prin decrete.

Opoziția s-a angajat să schimbe constituția pentru a reveni la modul în care au funcționat lucrurile în cea mai mare parte a istoriei postotomane a Turciei.

Referendumul constituțional

Modificările constituționale pot fi ratificate cu 400 de voturi în parlamentul de 600 de locuri.

De asemenea, acestea pot fi supuse unui vot național dacă opoziția adună cele 360 de voturi necesare pentru a declanșa un referendum constituțional.

Angajamentul opoziției de a rescrie constituția adaugă o importanță deosebită votului parlamentar.

Erdogan a pierdut pentru scurt timp controlul parlamentului în timpul celui de-al doilea deceniu la putere și acum se bazează pe sprijinul unui partid de extremă dreapta care și-a văzut sprijinul scăzând în ultimul an.

Sondajele de opinie indică un scrutin foarte disputat și prea strâns pentru a fi anunțat.

Opoziția s-a angajat să modifice „urgent” constituția și să „pună capăt restricțiilor vagi și arbitrare ale libertăților de întrunire și de demonstrație”.

„Vom consolida libertățile de gândire, de opinie și de exprimare”, a adăugat aceasta.

Erdoğan a declanșat epurări radicale după o tentativă eșuată de lovitură de stat în 2016, care a redus multe dintre libertățile de care s-a bucurat în primii săi ani de guvernare mai prosperă și mai populară în public.

Analiștii estimează că 90% din mass-media din Turcia se află acum sub controlul guvernului sau al aliaților săi de afaceri.

Mii de activiști – mulți dintre ei kurzi – sunt în închisoare sub acuzații legate de terorism, pe care grupurile de apărare a drepturilor consideră că Erdogan le folosește pentru a reprima disidența politică.

Aderarea la UE

Programul a fost prezentat în cadrul unei ceremonii la care au participat mulțimi entuziaste, însetate de o șansă de a inversa transformarea Turciei de către Erdogan într-o țară mai conservatoare din punct de vedere religios, care își pierde încet-încet sprijinul din partea Occidentului.

Unele dintre cele mai mari aplauze au venit de la promisiunile de a lua măsuri împotriva corupției și de a restabili puterea instituțiilor tradiționale ale Turciei, inclusiv a presei de stat.

Opoziția a promis că va face ca televiziunea națională turcă TRT și agenția de știri de stat Anadolu să respecte „principiile de independență și imparțialitate”.

Secțiunea sa de politică externă a subliniat importanța restabilirii „încrederii reciproce” cu Statele Unite și a realizării obiectivului blocat al Turciei de a deveni „membru cu drepturi depline al Uniunii Europene”.

„Vom menține relațiile cu Federația Rusă cu înțelegerea faptului că ambele părți sunt egale și consolidate printr-un dialog echilibrat și constructiv la nivel instituțional”, se arată în program.

Refuzul lui Erdogan de a se alătura sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei a transformat Turcia într-o rută cheie pentru Rusia pentru a avea acces la bunuri și servicii occidentale.