Noua lege a salariilor rezolvă o problemă importantă pentru români. La ce ajută profesiile împărțite pe o scară de la 1 la 12
O nouă lege a salarizării reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte aflate momentan în lucru la Ministerul Muncii și își propune să soluționeze mai multe discrepanțe salariale din sistemul bugetar, să asigure o mai bună echitabilitate între lefurile angajaților.
Cel mai nou proiect pentru legea salarizării din sistemul bugetar a ajuns online și, din câte se pare, este rezultatul unui efort susținut din partea Ministerului Muncii împreună cu experții din partea Băncii Mondiale. Principala schimbare este realizarea unei scări ierarhice cu 12 trepte pentru o mai bună ierarhizare a posturilor în funcție de munca prestată, studii și experiență, chiar și pentru profesii din domenii diferite. Nivelul maxim, 12, va fi rezervat pentru președintele României.
Cum se calculează salariile bugetarilor
Salarile din sistemul bugetar au fost și vor rămâne în continuare ca un multiplu de salariu minim pe economie. De exemplu, în cazul președintelui, vorbim de 12 salarii minime brute plafonate la valoarea din 2019, de 2.080 lei brut. O nouă formulă de calcul nu a fost încă stabilită și nici un nou indice de referință, diferit de actualul salariu minim de referință.
Dincolo de președintele țării, printre cei mai bine plătiți angajați din România se află cei care activează în sistemul public pe treapta 10 de ierarhie. Este vorba de managerul unui spital, președintele de secție la instanțe și secretarul general al unei primării. Pe o treaptă mai jos, există profesii precum judecător, decan, medic, profesor universitar, programator IT sau director financiar/contabil în cadrul unui spital.
Ce bugetari ocupă locurile de la 1 la 8 din ierarhie
Pe locul 1 de la coadă găsim paznici, secretar – dactilograf și spălătoreasă. Pe 2 sunt brancardierii, șoferii, infirmierele. Poziția a treia include contabili și șefi de depozit, dar doar cu studii medii sau postliceale. Primii cu studii superioare sunt pe poziția a patra, polițiștii locali, economiștii și asistenții maternali.
Poziția 6 revine unor posturi de fiziokinetoterapeut, asistent medical sau muzeograf. În timp ce salariații cu gradul 5 – ocupă funcții de economist, asistent medical, asistent social, învățător și educator. Profesorii, experții criminaliști, consilierii parlamentari, lectorii universitari și dirijori sunt pe 7, în timp ce inginer șef de cadastru, șeful unui birou vamal sau directorul dintr-un minister se află pe 8 în ierarhie.
”România este istoric pe ultimele locuri la nivelul calității educației pe care o oferim elevilor. Unul dintre motivele principale este că marea majoritate a celor care vin să profeseze sunt slabi pregătiți. IT-iștii nu vin să predea informatica în școală și se duce într-o companie, unde poate să câștige de 5 ori mai mult. În momentul în care tu îi crești salariul și îl duci la un nivel decent pentru România, foarte mulți dintre absolvenții de top al unei universități pot pune în zona de prioritate, ideea de a veni în zona educației”, a ținut să afirme sociologul Gelu Duminică.
Conform Știrile Pro TV, noua lege, autoritățile vor să crească salariile la nivelul celor praticate în privat sau să ofere stimulente pentru specialiștii IT, profesorii care predau în zone izolate, juriștii sau specialiștii în achiziții. Adică posturile care se ocupă greu în sistem.