Misterul tăblițelor de la Tărtăria: false sau reale?

Astăzi vom vorbi despre o descoperire realizată în 1961, în localitatea Tărtăria din județul Alba.

Acolo, o echipă de cercetători au găsit trei tăblițe de lut care schimbă radical o parte din istoria omenirii.

Sunt obiecte străvechi, mici, realizate din lut, care au fost datate în jurul anului 5.300 î.Hr. Descoperirea lor a atras atenția multor cercetători din lumea întreagă. Hai să aflăm mai multe despre misterul tăblițelor de la Tărtăria!

Când au fost descoperite tăblițele

Tăblițele de la Tărtăria au fost descoperite în 1961, când echipa cercetătorului clujean Nicolae Vlassa săpa între Alba Iulia și Orăștie. Au fost datate de cercetătorul german Harald Haarmann ca fiind din 5.300 î.Hr. și având simboluri similare culturii Vinča. Arheologii din lume au început rapid o controversă în jurul lor, fiind considerate cea mai veche formă de scriere din lume. Au mai fost dezgropate atunci 26 de figurine din lut sau piatră, o brățară din scoici și câteva oase umane.

Cum arată tăblițele de la Tărtăria

Două tăblițe sunt rectangulare și găurite, acoperite cu semne, în timp ce a treia, cea rotundă, are doar un scris pur pictografic: reprezentarea stilizată a unei capre, un om și un pom. Tăblița discoidală are 4 grupuri de semne despărțite prin linii. Aceasta este considerată ca fiind cea mai apropiată de o scriere adevărată. Semnele de pe ea se regăsesc în inscripțiile arhaice grecești, feniciene, etrusce, italice veche sau iberice.

Ce ar sta scris pe tăblițe

Citite în sumeriană, pe tăblițe ar fi scrise numele zeului Saue, echivalentul zeului Usmu din cultura sumeriana. Experții de la Academia de Științe din Rusia susțin că pe ele se vorbește de 6 totemuri antice, ce coincid cu manuscrisul din orasul sumerian Djemdet-Nasra. Citite circular, invers acelor de ceasornic, avem textul proto-sumerian „NUN.KA.S.UGULA.PL.IDIM.KARA.I.”, tradus prin: „În (cea de-a) patruzecea domnie pentru buzele (gura) zeului Saue cel mai vârstnic după ritual (a fost) ars. Acesta-i al zecelea”. Se pare că e vorba despre ritualul uciderii și arderii unui sacerdot, dar pictogramele nu au fost descifrate cu precizie de 100%.

Modificări istorice aduse de tăblițe

Specialiștii care au analizat tăblițele de la Tărtăria susțin că sunt vechi, de peste 7.000 de ani. Acest lucru ar împinge  inventarea limbajului scris cu mai bine de un mileniu decât se credea inițial. În plus, a fost schimbat și locul de naștere al lui din Mesopotamia în bazinul Dunării. Ceea ce înseamnă că e posibil ca o civilizație balcanică să fi existat cu un mileniu înaintea celor din Sumer și Egipt.

Controversele din jurul tăblițelor

Unii arheologi cred că tăblițele sunt un produs al influenței Sumerului datorită simbolurilor de pe ele, care sunt asemănătoare cu cele folosite de ei la scris. Este posibil ca ele să fie împrumutate de la sumerieni, fără ca oamenii să știe semnificația exactă. Dar în jurul perioadei 5.500 î.e.n., scrierea sumeriană nu exista și nici nu avem dovezi ale existenței sale. Cercetatorul rus Boris Perlov crede că sumerienii și babilonienii au preluat scrierea pictografică de la popoarele balcanice și au transformat-o în scriere cuneiformă. Tot el susține că inventatorii scrierii au fost locuitorii balcanici, nu sumerienii.

Ale cui sunt oasele dezgropate

Specialiștii au analizat și oasele dezgropate care ar aparține unei femei de 55 de ani. A fost denumită Milady de Tărtăria de către Marco Merlini, director al „Prehistory Knowledge Project” și membru al „World Rock Art Academy” de la Roma. După obiectele de cult găsite lângă ea, ar fi fost o preoteasă. Tot el susține că tăblițele ar confirma ipoteza unei scrieri preistorice, răspândită în spațiul Carpato-Balcanic.

Țăblițele sunt false?

O altă controversă care planează în jurul tăblițelor este legată de vechimea lor. Acestea nu pot fi datate cu carbon din cauză că, atunci când au fost găsite, erau moi și acoperite cu calcar din cauza umidității. Cum arheologul Nicolae Vlassa nu era prezent pe sit în acel moment, un restaurator le-a uscat în cuptorul din laboratorul muzeului.

Stresul termic ar fi compromis calitatea de bază a lutului, necesar unei analize cu carbon. Restauratorul nu a precizat niciodată cât timp le-a ținut în cuptor, dar nici la ce temperatură exactă. În plus, arheologii nu au fotografiat niciodată artefactele în momentul dezgropării și au evitat să dea prea multe detalii despre descoperirea de la Tărtăria.