Minciunile din manualele de istorie românești: cum încercau și reușeau comuniștii să-i îndoctrineze pe copii „din fașă”

Cu toate că unii români încă mai au impresia că ceea ce au învățat la școală, la orele de istorie din comunism, este adevărul absolut, în realitate, lucrurile nu sunt diferite și îți vom explica imediat de ce.

Înainte de a dezbate unele dintre cele mai mari mituri ale istoriei României, ar trebui să menționăm, totuși, că practica „ajustării” evenimentelor prezentate ca fiind adevărate nu este o tehnică strict românească.

De-a lungul timpului, cărturarii diferitelor națiuni au încercat să „înflorească” anumite întâmplări. Făceau asta fie din dragoste nemărginită pentru conducătorul sub care se aflau, ori chiar de frică. Al doilea motiv este, din păcate, cel mai des întâlnit.

Ceea ce ne duce la subiectul prezent, cel despre istoria noastră, „cea de toate zilele” și despre cum au adaptat-o comuniștii astfel încât să o folosească pe post de propagandă de partid. Cu alte cuvinte, metoda aproape indistructibilă de spălat creierele celor mici.

Nicolae Ceaușescu, „bărbat între bărbați”

Comuniștii au venit la putere în urma loviturii de stat de la 30 decembrie 1947. Așa lua naștere Republica Populară Română, împreună cu toate abuzurile comise împotriva „burghezilor”, dar și împotriva celor care, dintr-un motiv sau altul, „îi miroaseau” pe socialiști și refuzau să le „cânte în strună”.

Iar dacă pe cei mari, comuniștii îi „dresau” prin pușcării, cei mici aveau parte de un tratament special, fiind luați din fașă și îndroctrinați cu singurele informații la care aveau acces: cele pe care le primeau la televiziune, radio, dar și la școală.

Evident, toate acestea erau drastic controlate de mai-marii din partid, orice mică informație fiind trecută printr-un filtru riguros care să servească creării unei imagini titanice a comunismului și, în general, a conducătorilor.

Poate cel mai plin de zel dintre conducătorii comuniști a fost chiar Nicolae Ceaușescu, cel care avea să facă o pasiune din propria imagine, obligându-i pe români să-l proslăvească întocmai.

Un bun exemplu, în acest sens, este bustul prezentat în manualele de istorie în care Ceaușescu se afișa între Mircea cel Bătrân, Decebal, Mihail Kigălniceanu sau chiar Alexandru Ioan Cuza, sub titulatura de „bărbat între bărbați”.

Fostul dictator își dorea cu tot dinadinsul să rămână în cărțile de istorie de-a pururi. De rămas, a rămas, însă nu neaparat așa cum ar fi sperat.

Cei ce au studiat istoria în perioada de dinainte de Revoluția din 1989 își pot, de asemenea, aminti de așa-zisa „dictatură regală” sau de „tovarășul Nicolae Ceaușescu, un om cu energie clocotitoare, spirit clarvăzător și îndrăzneț”.

Mitul zilei de 23 August

O altă minciună răsunătoare se referă la rolul domnitorilor în Moldova și Țara Românească, despre care se spunea că ar fi apărat partea de vest a Europei de Imperiul Otoman.

„Au vrut să scoată în evidenţă o mare forţă a naţiunii româneşti. În realitate, turcii când au vrut să ajungă undeva au ajuns, ba chiar cu românii alături. În rest, noi nu am câştigat niciun război cu ei, poate doar nişte bătălii locale care nu au influenţat cursul istoriei“, a declarat scriitorul Mircea Pora, potrivit observatornews.ro.

În realitate, România nu a fost România multă vreme, dar pentru a întreține spiritul patriotic, comuniștii trebuiau să cultive grandoarea. Din păcate, asemenea metehne există chiar și în ziua de astăzi, în rândul anumitor partide politice care se chinuie să se cațăre pe patriotismul dus la nivel de ură.

Nu în ultimul rând, 23 august, cea mai importantă sărbătoare comunistă a fost, la rândul ei, falsificată pentru a părea altceva decât a fost în realitate.

„Mai presus de toate, victoria din August 1944 a deschis o eră nouă în Istoria României, în care masele largi populare, conduse de Partidul Comunist, au trecut la înfăptuirea unor adânci transformări revoluţionare, punând capăt regimului de exploatare şi asuprire, cucerind o reală independenţă naţională şi asigurând un curs progresist dezvoltării întregii noastre societăţi”, se arată într-o lecție predată în manualele de istorie de clasa a X-a, din 1980.

De vreme ce, înlăturarea lui Ion Antonescu, la care se referă acest fragment, are legătură cu Regele Mihai I.