Legea pensiilor, o lovitură majoră pentru economia românească. Scade ratingul de țară, România va fi retrogradată
Noua lege a pensiilor vine la pachet cu mai multe probleme pentru români, în lipsa unei surse de finanțare pentru majorările planificate în 2024. Nu a trecut mult timp de la publicare, iar o analiză Moody’s Investors Service și Fitch Ratings explică în detaliu șansele ca ratingul suveran al României să aibă de suferit din cauza îndatorării masive.
În mod realist, nu există bani pentru cele două majorări ale pensiilor din 2024. Soluțiile în acest context sunt în număr de două, creșterea masivă a taxelor pentru mediul antreprenorial, din nou sau împrumutarea masivă. Ambele descurajează investițiile și forțează companii importante să plece din țară sau renunțe la orice proiecte ambițioase.
Legea pensiilor, o problemă mai gravă decât ai crede la prima vedere
Conform Bloomberg, analiștii de la Moody’s Investors Service și Fitch Ratings au ajuns la concluzia că noua lege a pensiilor crește riscurile derapajelor fiscale și pune presiune pe retrogradarea ratingului suveran. În contextul în care era deja de mult timp la cel mai scăzut grad pentru investiții, dar măcar avea o perspectivă stabilă, ar trebui să ne pregătim pentru dezastru.
Ca referință, până și ministrul Muncii, Simona Bucura – Oprescu, a estimat impactul bugetar al majorărilor planificate pe 2024 la 0,6% din PIB. Pentru 2025, analistul Petter Bryman de la Moody`s este de părere că același impact bugetar va urca la 1,7% din PIB, ceea ce se adaugă la ”deficitul fiscal deja ridicat al României, cu influență negativă.”
„Măsurile adoptate de Parlament ar crește povara datoriei României cu aproximativ cinci puncte procentuale din PIB și va avea un impact negativ asupra „sustenabilității datoriei publice până la sfârșitul anilor 2020, slăbind puterea fiscală a României în următorii ani”, a mai spus Bryman pentru sursa citată.
Ratingul suveran al României, în risc de retrogradare
În teorie, conform angajamentelor, România avea în 2023 o țintă de deficit bugetar de 4,4%, dar aceasta s-a dovedit nerealistă și a crescut la 5,5% din PIB, în contextul în care veniturile bugetare au crescut într-un ritm redus, iar cheltuielile au fost semnificativ mai mari. Pe 2024, autoritățile visează la reducerea evaziunii fiscale și digitalizarea ANAF pentru îmbunătățirea colectării. Ca referință, la momentul de față, România are venituri fiscale la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană – 27% din PIB.
„În absența oricăror măsuri de compensare, relaxarea fiscală abruptă ar submina credibilitatea strategiei fiscale a României, în special angajamentul său de a aduce deficitul bugetar sub 3% din PIB”, a declarat analistul Fitch Gergely Kiss într-un răspuns transmis Bloomberg. „O pierdere a credibilității și deficite fiscale persistente și mari, așa cum s-au văzut deja în 2023, pot duce la o traiectorie mai nefavorabilă a datoriei. Acest lucru ar putea însemna retrogradare a ratingului în categoria junk.”, a adăugat el, conform CursDeGuvernare.ro.