Legătura neștiută dintre albine și bani: explicațiile surprinzătoare ale cercetătorilor
La prima vedere, legătura dintre albine și bani pare improbabilă, chiar dacă, firește, borcanele cu miere din comerț se vând pe bani. Dar există o conexiune mult mai profundă, ce se întinde de-a lungul mileniilor, după cum au explicat cercetătorii.
Legătura neștiută dintre albine și bani
În 2022, Monetăria Regală Australiană a emis o monedă de 2 dolari pe care apăreau albine. Dar, cu 2400 de ani mai devreme, același lucru a fost făcut și de Regatul antic al Macedoniei, care a creat o monedă de argint pe care era reprezentată, pe una dintre părți, o albină.
Această repetare a aceleiași idei în perioade despărțite de milenii, arată o legătura simbolică surprinzător de des întâlnită dintre albine și bani.
Într-un studiu recent publicat în Australian Coin Review, s-a făcut o trecere în revistă a „urmelor” lăsate de albine în istoria numismatică a lumii, sugerându-se că o explicație științifică a legăturii dintre insectele polenizatoare și ideea abstractă de valoare, scrie sciencealert.com.
Banii sunt un depozitar al valorii și pot acționa ca un intermediar în schimbul de bunuri și servicii. Monedele și bancnotele sunt manifestarea concretă, fizică a banilor, prin urmare, o monedă este o reprezentare durabilă a valorii.
Monedele au avut un rol important în multe comunități și au facilitat negoțul încă din vremuri antice. Durabilitatea lor de-a lungul istoriei le face adevărate capsule ale timpului.
Moneda de 3 Mils emisă de Malta în 1972 înfățișează pe una din părți o albină și un fagure
Explicațiile surprinzătoare ale cercetătorilor
Malta antică era faimoasă pentru mierea sa. Moneda modernă de 3 Mils, emisă între 1972 și 1981, a sărbătorit acest lucru cu imaginea unei albine și a unui fagure, ca simbol al faptului că mierea era folosită chiar ca metodă de plată în antichitatea malteză.
De asemenea, în Grecia antică, imaginea albinelor a apărut pe unele dintre cele mai timpurii monede făcute în Europa. O monedă de argint bătută în Macedonia între anii 412 î.Hr. și 350 î. Hr., găzduită acum de British Museum, arată o albină pe una din fețele monedei.
Insecta respectivă a apărut și pe monede bătute și în alte părți ale lumii antice grecești, precum în Efes, între anii 202 î.Hr. și 133 î. Hr.
Folosirea imaginii albinelor pe monede s-a păstrat timp de multe secole, inclusiv pe monede de bronz de mare circulație, iar noi tipuri de reprezentări continuă să fie descoperite.
Dar acest obicei a existat și în timpurile moderne. Astfel, o albină deasupra unei flori este înfățișată pe monedele de bronz de 10 centime emise în Italia între 1919 și 1937.
Și mai recent, o monedă de 20 de seniți, din Regatul Tonga, din Pacific, înfățișează 20 de albine ce ies dintr-un stup. Moneda face parte dintr-o serie inițiată de Organizația pentru Agricultură și Alimentație a ONU pentru a promova agricultura sustenabilă și dezvoltarea culturală în toată lumea.
Albinele sunt relevante și pentru că munca lor de polenizare contribuie la o treime din cererea de hrană de pe planetă – industria mierii având o valoare globală de peste 200 de miliarde de dolari pe an – dar sunt amenințate de schimbările climatice și de alți factori de mediu.
Conștiința publică despre albine și importanța lor economică poate fi una dintre cauzele interesului pentru monedele ce reprezintă aceste insecte. Diversitatea țărilor care au folosit imaginea albinelor de-a lungul timpului pentru designul monedelor sugerează că oamenii au valorizat relația dintre acestea și prosperitatea umană pentru multă vreme.
În ciuda folosirii tot mai restrânse a banilor cash, monedele cu albine continuă să fie puternice. Partenerele bâzâitoare și polenizatoare ale societății umane vor rămâne, foarte probabil, un subiect pentru designul monedelor atâta vreme cât monedele vor mai exista.