Raportul Frontex aruncă în aer explicațiile Austriei pentru refuzul României în Schengen: „Trebuie să admită că a greşit”

Țările Uniunii Europene și ale spațiului Schengen s-au confruntat cu o „presiune fără precedent” la frontierele lor externe în 2022, numărul de treceri neregulamentare detectate atingând un nivel nemaiîntâlnit din 2016, arată noile cifre. Aproximativ 330.000 de treceri neregulamentare ale frontierei au fost detectate anul trecut, ceea ce reprezintă un salt de 64% de la an la an, potrivit datelor publicate vineri de Frontex. Agenția UE pentru frontierele externe a precizat într-un comunicat că acesta a fost al doilea an consecutiv cu „o creștere abruptă” a numărului de intrări neregulamentare, în urma unui nivel scăzut indus de pandemie în 2020.

Ruta Balcanilor de Vest, creștere de 136% a trecerilor ilegale

Update 13 ianuarie, ora 22.17. Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, a intervenit după publicarea Raportului Frontex de către Agenţia Europeană de Supraveghere a Frontierelor. Politicianul a transmis că explicaţiile Austriei pentru votul împotriva României în Schengen „au fost gargară”, iar criza imigranţilor nu a fost provocată de noi.

„Explicaţiile Austriei pentru votul împotriva României în Schengen au fost gargară. Criza imigranţilor nu a fost provocată de România, sunt date oficiale. Trebuia şi trebuie să fim admişi imediat în Schengen pentru că avem o graniţă sigură şi de încredere pentru UE”, a notat Ionuț Stroe pe Facebook.

Potrivit liberalului, „Frontex arată, în raportul anual pentru 2022, că România NU este rută de intrare a imigranţilor în Europa. Aceştia au sosit prin „filiera balcanică”, în numere foarte mari, mai ales prin Serbia. 330.000 de persoane venite prin Balcanii de Vest. Nu prin România! Acestea sunt datele oficiale. Nu poţi să lucrezi cu cifre inventate şi care contrazic realitatea”.

Stroe a mai subliniat că „Guvernul austriac trebuie să admită că a greşit şi că România nu reprezintă o problemă”.

„Pur şi simplu, e o minciună să continui să spui că România este o cale de intrare pentru imigraţia ilegală. Celelalte state din UE şi Comisia Europeană trebuie să solicite urgent Austriei să îşi revizuiască poziţia, care este şi una împotriva regulilor şi normelor europene”, a precizat deputatul PNL.

În continuare, el a scris că „România trebuie premiată pentru că a reuşit să apere graniţele, nu să fie sancţionată şi ţinută pe tuşă. Nu putem să mai acceptăm un astfel de tratament discriminatoriu pentru români, fără nici un temei”, a conchis acesta.

Știrea inițială: Ruta Balcanilor de Vest a fost cea mai utilizată, reprezentând 45% din totalul intrărilor neregulamentare (145.600) în bloc, în urma unei creșteri de 136% de la un an la altul.

Cetățenii sirieni, afgani și turci au reprezentat cel mai mare număr de detecții, deși au fost raportate și naționalități care anterior nu foloseau această rută, cum ar fi tunisienii, indienii și burundezii.

Ruta mediteraneană centrală a fost a doua cea mai utilizată rută, cu 102.529 de treceri neregulamentare detectate, în creștere cu 51% față de 2021.

Unele rute au înregistrat totuși o scădere. Trecerile prin ruta vest-africană (15 462), prin Mediterana de Vest (14 582) și prin frontiera terestră estică (6 127) au scăzut cu 31%, 21% și, respectiv, 25%.

„Anul trecut, UE și țările asociate la Schengen s-au confruntat cu provocări fără precedent la frontierele lor externe. Acestea au variat de la migrația organizată de stat săvârșită de Belarus începând din 2021 până la invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022”, a precizat Frontex în comunicatul său.

„Cea din urmă a provocat un număr record de refugiați care au sosit în Uniunea Europeană. Aceste evenimente, împreună cu numărul tot mai mare de treceri neregulamentare, demonstrează necesitatea unei Gărzi Europene de Frontieră și de Coastă puternice și eficiente, cu Frontex ca susținător puternic al statelor membre”, a adăugat acesta, potrivit Euronews.

Un nou pact privind migrația și azilul, propus de Comisia Europeană în septembrie 2020, este încă în curs de negociere între cele 27 de țări ale UE.

Printre principalele propuneri ale noului pact se numără un mecanism de solidaritate „voluntară și temporară” care ar elimina cotele obligatorii de relocare, considerate de multe capitale ca fiind un factor de divizare politică.

Planuri de acțiune

„Progrese majore” au fost înregistrate în timpul verii, a declarat Comisia, dar este puțin probabil ca Suedia, care a preluat președinția rotativă a Consiliului UE la 1 ianuarie, să stimuleze eforturile de a ajunge la un consens în următoarele șase luni. Noul său guvern de dreapta este sprijinit de Partidul Democraților Suedezi, de extremă dreapta și anti-imigrație.

Cu toate acestea, valul de sosiri înregistrat în acest an a determinat Comisia să prezinte așa-numitele planuri de acțiune pentru rute specifice, inclusiv prin Mediterana Centrală și Balcanii de Vest.

Planul pentru ruta Balcanilor de Vest ar prevedea, pentru prima dată, desfășurarea de personal Frontex la frontierele din afara UE. De asemenea, planul include o mai bună aliniere a vizelor între țările din Balcanii de Vest și UE pentru a se asigura că cetățenii străini care călătoresc în Balcanii de Vest fără viză nu trec apoi în UE.

Majoritatea țărilor din Balcanii de Vest aspiră să adere la UE și au în prezent acorduri de scutire de vize cu blocul comunitar.

Serbia, de exemplu, a renunțat la călătoriile fără vize cu Tunisia și Burundi la sfârșitul anului trecut, ca urmare a presiunilor exercitate de UE, și a anunțat că va face același lucru cu alte țări, inclusiv India.