Fabrica românească veche de peste 100 de ani care tocmai s-a închis, după ce ți-a ”lăsat” sigur ceva în casă. Povestea brandului interbelic băgat în faliment

De-a lungul vremii, România a avut multe branduri de succes care, într-un fel sau altul, au făcut istorie atât la noi, cât și peste hotare.

Aceasta este, fără niciun dubiu, și povestea brandului Clujana, vestit pentru încălțările calitative pe care le scotea din fabrică, spre marea încântare a celor care, în mare măsură, au trăit în comunism. „Dacă aveai niște pantofi de la Clujana erai cineva”, ar putea spune orice român nostalgic.

Dacă aveai pantofi de la Clujana erai „cineva”

Evident, Clujana a reușit să devină și să se păstreze, ani de-a rândul, una dintre cele mai apreciate companii de încălțăminte de la noi din țară.

Cu 111 ani de activitate, fabrica de la Cluj-Napoca a trecut testul timpului, încălțându-i pe români încă din anul 1911. În prezent, Clujana se află în proprietarea Consiliului Județean Cluj care deține un procent impresionant din acțiuni, mai exact 93,4412%.

A fost nationalizată de guvernul comunist în anul 1948 și redenumită în „Fabrica de încălțăminte Janos Herbak”, ca mai apoi să se rebranduiască în „Fabrica de Pielărie și Încălțăminte Cluj”, iar în final „SC Clujana SA”.

În anii 80, fabrica ajunge cea mai mare din nișa sa din estul Europei, numărând 8.000 de angajați, cu secții proprii de tăbăcărie, fabrici de tălpi, de încălțăminte, dar și articole confencționate din cauciuc.

Ca urmare a managementului prost, imediat după Revoluție fabrica ajunge să decadă, fiind declarată falimentară în 1999 și, ulterior,  închisă.

În anul 2004 se redeschide o secție a fabricii cu doar 35 de angajați, care se extinde de-a lungul anilor, ajungând în 2009 la peste 300 de angajați.

Mai târziu, în 2003, noii acționari hotărăsc reluarea activității, iar Guvernul stipulează trecerea pachetului de acțiuni majoritar în proprietatea județului Cluj și în administrarea Consiliului Județean.

Datoria de 5 milioane de euro față de stat a fost convertită în acțiuni în anul 2004, AVAS devenind acționar majoritar, cu 80% din acțiuni. Administrarea companiei a fost cedată imediat către Consiliul Județean Cluj, în marea majoritate.

Dispariția unei file din istoria românească

În momentul de față, această companie-simbol a României, celebră încă din perioada intebelică, pare să aibă soarta pecetluită. Și-a încetat activitatea, iar perspectivele nu sunt deloc unele favorabile.

„Noi nu suntem proprietarii fabricii. Am primit pe vremea acelei privatizări de la Fondul Proprietatea în custodie niște acțiuni Clujana. Nu suntem acționari majoritari, practic nu suntem proprietari, Statul în ansamblu este acționar.

Practic, Statul prin Ministerul Finanțelor Publice este acționar, noi avem doar dreptul de proprietate asupra clădirilor, fabrica în sine a rămas una în regim privat, a funcționat după regulile economiei de piață”, a declarat Alin Tișe, într-un interviu pentru publicația locală Ziua de Cluj.

El a negat, de asemenea, speculațiile conform cărora, în realitate, ar fi vorba despre interese imobiliare în ceea ce privește clădirea și mai ales terenul pe care se află acum fabrica Clujana. Timpul va dovedi dacă este așa, „au ba”.

„Terenul și clădirea aparțin de Consiliul Județean, deci, practic, nu există persoane fizice care să aibă interese, este exclus. E proprietate de stat și așa va rămâne. Și halele, și clădirea, și terenul.

Nu au cum să ajungă în proprietate privată deoarece nu sunt de vânzare, nici terenuri pentru care să se facă afaceri imobiliare, pur și simplu este proprietatea județului Cluj”, a mai spus Tișe, conform sursei de mai sus.

Întrebat dacă se va încerca privatizarea fabricii Clujana, el a declarat că așa ceva este mai puțin probabil, însă nu a dat detalii despre brand, în sine. Totuși, terenul și clădirea se află în proprietatea Consiliului Județean Cluj.

Mai mult, Președintele CJ Cluj a lăsat o portiță de ieșire, spunând că se va încerca o remediere a situație, însă perspectivele sunt, așa cum am menționat anterior, destul de sumbre și bătute în cuie.

Cu alte cuvinte, încă un brand românesc a fost pus, în mod oficial (intenționat sau nu) pe „butuci”.