Extincție în masă, cauzată de activitatea umană. „Următoarele două decenii vor defini viitorul oamenilor”

Un nou studiu arată că activitatea umană provoacă o extincție în masă, afectând numeroase specii. Specialiștii au atras atenția asupra faptului că ceea ce se va întâmpla în următoarele două decenii va defini viitorul oamenilor.

Activitatea umană provoacă o extincție în masă

Cercetătorii care s-au ocupat de noul studiu au atras atenția că activitatea umană schimbă traiectoria evoluției la nivel global și distruge condițiile ce fac posibilă viața oamenilor.

„Este o amenințare ireversibilă la adresa persistenței civilizației și a locuibilității mediilor viitoare pentru Homo sapiens.”, susțin aceștia.

Conform specialiștilor, în ultimele câteva luni, cea de-a șasea extincție în masă a devenit devastator de vizibilă. Au murit numeroase păsări marine, țărmurile s-au umplut de pești morți, iar leii de mare au fost otrăviți de proliferarea algelor provocată de căldură. Anul trecut, populații întregi de pinguini nu s-au mai înmulțit, iar de mulți ani cercetătorii investighează o reducere alarmantă a vieții insectelor.

Astfel, ecologistul Gerardo Ceballos de la Universitatea Națională Autonomă din Mexic și biologul Paul Ehrlich de la Universitatea Stanford au evaluat disparițiile de specii începând cu anul 1500 d.Hr. și le-au comparat cu cele din ultimii 500 de milioane de ani. Ei au descoperit că oamenii au cauzat dispariția a 73 de genuri de animale cu oase dorsale în ultimii 500 de ani.

Influența umană a grăbit extincția cu 18.000 de ani

Această rată este de 35 de ori mai mare decât extincțiile anterioare la nivel de genuri. Genul este clasificarea taxonomică situată imediat deasupra speciei, grupând organismele cele mai apropiate între ele, la fel ca frații, într-un arbore genealogic.

Potrivit cercetătorilor, fără influența umană, ar fi fost nevoie de 18.000 de ani pentru ca același număr de genuri să își găsească sfârșitul. Alte studii au constatat rate de extincție la fel de ridicate și pentru plante, ciuperci și nevertebrate.

„[Cea de-a șasea extincție în masă] provoacă o mutilare rapidă a arborelui vieții, unde ramuri întregi (colecții de specii, genuri, familii și așa mai departe) și funcțiile pe care le îndeplinesc sunt pierdute”, au explicat cercetătorii.

Biosfera în care trăim este extrem de interconectată, astfel încât pierderea unor grupe de specii ce îndeplinesc anumite funcții poate avea consecințe grave în cascadă.

„Noi și toate celelalte specii am evoluat împreună prosperând în cadrul unui arbore stabil al vieții” au spus Ceballos și Ehrlich, explicând că pierderea unor întregi funcții ecologice îndeplinite de grupuri de specii ne afectează direct și pe noi.

De exemplu, pierderea broaștelor devoratoare de țânțari a avut loc în paralel cu creșterea numărului de infecții cu malarie în America Centrală.

Avertismentul cercetătorilor

Cercetătorii au avertizat că această rată de pierdere a genurilor va crește. Dacă vom continua pe traiectoria actuală și toate genurile actuale pe cale de dispariție vor dispărea până în anul 2100, pierderea echivalentă de 300 de ani începând cu 1800 ar fi durat 106.000 de ani la niveluri normale de extincție.

Cea de-a șasea extincție în masă este mult mai mare decât o catastrofă masivă cauzată doar de schimbările climatice. De la materiale plastice, la pesticide, pierderea habitatului și braconaj, oamenii nu îi permit mediului să ia o pauză.

„Eforturile politice, economice și sociale imediate, de o amploare fără precedent, sunt esențiale dacă vrem să prevenim aceste extincții și impactul lor asupra societății”, au spus Ceballos și Ehrlich.

Cercetătorii au adăugat că spre deosebire de meteoritul care a dus la dispariția dinozaurilor, oamenii pot fi conștienți de acțiunile lor și au capacitatea de a le schimba. Aceștia au explicat că ceea ce se va întâmpla în următoarele două decenii va defini foarte probabil viitorul biodiversității și al oamenilor.