Eveniment astronomic: cometa pe care o poți vedea cu ochiul liber. Când are loc fenomenul, ce se întâmplă cu corpul ceresc

de: Gabriel Peneș
22 08. 2023

Un adevărat eveniment astronomic va avea loc în curând. O cometă recent descoperită care se îndreaptă spre Pământ va putea fi văzută cu ochiul liber de toți amatorii de fenomene spectaculoase de pe cer. Cometa are o orbită hiperbolică, ceea ce sugerează că ar putea proveni din afara Sistemului Solar, lucru foarte rar întâlnit până acum.

Eveniment astronomic: cometa pe care o poți vedea cu ochiul liber

Firește, cea mai faimoasă cometă este Halleu, ce vizitează Pământul o dată la fiecare 75-76 de ani. Dar cum următoarea apariție a cunoscutului corp ceresc este programată abia pe 28 iulie 2061, amatorii de fenomene cerești spectaculoase ori rare vor putea admira trecerea prin vecinătatea planetei noastre a unei alte comete.

Cometa C/2023 P1, botezată și cometa Nishimura, a fost descoperită recent de astronomul amator japonez Hideo Nishimura, pe 12 august.

Orbita acesteia sugerează că provine din afara sistemului nostru solar – conform Spaceweather.com – și, cel mai probabil, va fi catapultată „ca din praștie” după ce se va executa un balans gravitațional în jurul Soarelui.

Ar fi vorba, în acest caz, de cel de-al treilea obiect interstelar detectat vreodată, după Oumuamua, despre care unii astronomi au speculat că ar avea o origine extraterestră și cometa 2I/Borisov

Înainte de a se pierde pentru totdeauna în adâncurile nemărginite ale Universului, corpul ceresc înghețat va deveni de 100 de ori mai strălucitor, asta însemnând ca va apărea ca o stea luminoasă pe cerul nopții.

Totuși, există și posibilitatea ca ea să provină de la marginea Norului Oort – un adevărat rezervor de comete și alte corpuri cerești înghețate ce se află dincolo de orbita planetei Neptun – și navighează la limita Sistemului Solar de milenii până să fie „prinsă” în câmpul gravitațional al Soarelui. Și în trecut s-a mai întâmplat că „rătăcitori” din Norul Oort să ajungă aproape de Terra.

Cometa Nishimura emană, la ora actuală, o strălucire verzuie pe măsură ce se apropie de Soare

Când are loc fenomenul, ce se întâmplă cu corpul ceresc

Cometa Nichimura va fi la distanța cea mai apropiată de Pământ pe 13 septembrie și va ajunge la cea mai mică distanță de Soare pe 18 septembrie.

Pe măsura ce se apropie de Soare, ea va deveni mai strălucitoare pe cerul nopții, atingând o strălucire aparentă cu o magnitudine între 5 și 3, ceea ce reprezintă o valoare similară cu a unei stele clasice.

La ora actuală, ea are o strălucire aparentă cu o magnitudine de 8, cea ce o face vizibilă clar printr-un telescop. Strălucirea aparentă este o măsură a strălucirii aparente a celei mai strălucitoare stele vizibilă din emisfera nordică, Vega. Cu cât valoarea magnitudinii este mai mică, cu atât strălucirea obiectului ceresc este mai mare.

La mijlocul lunii septembrie, cea mai bună perioadă pentru a vedea cometa Nishimura va fi într-un interval scurt situat înainte de răsărit și după apus, datorită poziției cometei în raport cu Pământul, conform NASA.

Astronomii nu știu când posibilul vizitator interstelar va părăsi sistemul nostru solar, dar, de asemenea, este posibil ca forțele intense la care va fi supusă cometa pe măsura apropierii de Soare să ducă la ruperea nucleului său solid.

Fotografii recente ale cometei arată că norul de gaz și praf de o însoțește  -„coada” cometei – prezintă o strălucire verzuie. Neobișnuita colorație este dată de moleculele de carbon ce sunt fărâmițate de lumina solară.

În luna februarie, o altă cometă, C/2022 E3 (ZTF), și-a făcut simțită prezența, apropiindu-se de Pământ la cea mai mică distanță din ultimii 50.000 de ani. Cometa Nishimura ar putea fi singura cometă interstelară care străbate Sistemul Solar în acest an.

În luna ianuarie, cometa 96P/Machholz 1, cu o orbită nehiperbolică, a fost zărită făcându-și a șasea și cea mai apropiată apariție lângă Terra de când a fost descoperită, în 1986.

Dar o analiză chimică din 2008 a materialelor din care e alcătuită cometa a arătat că aceasta are o compoziție anormală în comparație cu alte comete cunoscute ca având originea în sistemul nostru solar. Totuși, această dovadă nu a fost suficientă pentru a situa cometa Malchholz 1 în categoria corpurilor cerești interstelare.