Efectele prăbușirii sondei spațiale rusești pe Lună. NASA a dat totul în vileag, fotografia ce arată consecințele

de: Gabriel Peneș
06 09. 2023

Sonda spațială Luna-25, programată de Rusia să aselenizeze pe 21 august, s-a prăbușit, pe 19 august, pe suprafața Lunii. Eșecul misiunii este dureros pentru programul spațial rusesc, cu atât mai mult cu cât, din această cauză, a pierdut și mini-cursa în care era angrenată cu India, ce a reușit să aselenizeze cu succes, pe 23 august, propria sondă, Chandrayaan-3. Recent, NASA a dezvăluit care au fost efectele prăbușirii sondei rusești pe suprafața Lunii.

Efectele prăbușirii sondei spațiale rusești pe Lună

Sonda spațială Luna-25, ce ar fi trebuit să aselenizeze pe 21 august, s-a prăbușit pe 19 august pe suprafața satelitului natural al Pământului după ce a intrat pe o orbită incontrolabilă de specialiștii de la agenția spațială rusească Roscosmos.

Pe 23 august, India reușea, cu succes, să așeze pe solul lunar propria sondă spațială, Chandrayaan-3, ceea ce a însemnat o adevărată umilire a Rusiei, ce conducea cândva cursa pentru cucerirea spațiului cosmic.

Roscosmos a anunțat, ulterior, ora și coordonatele estimate ale locului prăbușirii sondei, iar o echipă de la NASA a folosit datele de la sonda LRO (Lunar Reconnaissance Orbiter), aflată pe orbită în jurul satelitului natural al Pământului din 2009, pentru a vedea dacă momentul impactului a fost surprins de aceasta.

Și, într-adevăr, LRO a surprins zona impactului sondei de 800 de kilograme cu suprafața Lunii, într-o fotografie făcută pe 24 august. Experții agenţiei spaţiale americane au comparat fotografiile realizate înainte şi după momentul impactului şi au observat apariția „unui nou crater mic”, se arată într-un comunicat publicat de NASA.

Sonda spațială rusească Luna-25, cu o greutate de 800 de kilograme, s-a prăbușit pe 19 august pe suprafața lunară

NASA a dat totul în vileag, fotografia ce arată consecințele

„Are diametrul de aproximativ 10 metri”, a spus NASA, şi se află la „circa 400 de kilometri de locul de aterizare prevăzut pentru Luna-25”.

„Craterul nu apărea în ultima imagine dinaintea prăbușirii sondei, făcută de LRO în luna iunie 2022, prin urmare el s-a format ulterior acestei date. Deoarece craterul este aproape de punctul de impact estimat al sondei Luna-25, echipa care a analizat datele LRO consideră că acesta este probabil rezultatul acestei misiuni şi nu al unui impact natural”, se mai arată în comunicatul NASA.

Uniunea Astronomică Internațională recunoaște, la ora actuală, 9.137 de cratere existente pe Lună, deși datele stației orbitale lunare chineze, Chang’e, sugerează că numărul exact ar fi mult mai mare, de aproximativ 300.000.

Resturile sondei Luna-25 vor fi, oricum, într-o companie selectă, pentru că există multe resturi lăsate de oameni pe suprafața lunară.

Se estimează că acolo sunt circa 200 de tone de gunoaie rezultate din acțiunea pământenilor, inclusiv resturi de nave spațiale, propulsoare de rachete, aproape 100 de saci de deșeuri umane, 6 drapele SUA, o Biblie și câteva mingi de golf.

În încercarea de a explica eșecul misiunii Luna-25, directorul Roscosmos, Iuri Borisov, a declarat că principala cauză o reprezintă, de fapt, „întreruperea, timp de aproape 50 de ani, a programului lunar al Rusiei”.