Descoperiri impresionante pe malul Siretului, la Galați: cea mai mare cetate geto-dacă își dezvăluie secretele

de: Iulia Kelt
27 01. 2023

Arheologii au anunțat descoperiri importante la cetatea dacică Piroboridava, situată pe malul Siretului, în județul Galați.

În urma acestor săpături, au fost găsite vârfuri de săgeți, vase de ceramică, dar și oase de animale decorate.

Piroboridava, așezare geto-dacică de pe malul Siretului / FOTO: Consiliul Județean Galați

Descoperirile uimitoare de la Piroboridava

Descoperirile în cauză sunt, în acest moment, studiate de specialiștii de la Institutul de Arheologie Iași care participă, la rândul lor, la cercetări alături de angajații Muzeului de Istorie Galați și Muzeului de Istorie Tecuci.

„În cadrul acestor diagnoze arheologice, s-au descoperit mai multe fragmente de ceramică din perioada dacică, precum și un vârf de săgeată din bronz și oase de animal decorate cu diverse simboluri”, a declarat, pe Facebook, președintele CJ Galați.

Mai mult, autoritățile au depus deja cererea de finanțare pentru a obține fonduri PNRR, în contul axei Ruta Cetăților, cu scopul renovării acestui sit arheologic de interes național. Se vrea constuirea unui muzeu subteran, printre altele.

„Consiliul Județean studiază și alte variante de finanțare cu fonduri europene pentru restaurarea și punerea în valoare a cetății dacice de la Piroboridava”, a transmis Costel Fotea.

Cetatea geto-dacă Piroboridava a fost descoperită, pentru prima dată de arheologul Vasile Pârvan. Aici, a stat, vreme de 500 de ani, un sat gălățean.

Totuși, în 1913, atunci când Pârvan a făcut descoperirile, nu era conștient de ceea ce găsise, de fapt, fiind convins că avea de-a face cu rămășițele unei cetăți romane.

Între timp, arheologii care au continuat munca lui Vasile Pârvan au făcut lumină în acest caz, descoperind că vechea așezare este, de fapt, de origine geto-dacă, nicidecum romană, așa cum se bănuise într-o primă instanță.

Din câte se poate observa, Piroboridava încă are secrete care abia așteaptă să fie descoperite de arheologii gălățeni și cei ieșeni. Rămâne de văzut ce altceva se va mai găsi în viitor, mai ales după obținerea fondurilor europene din PNRR.