Descoperire istorică în România: „comoara din stradă” dezgropată din greșeală, mormântul unui prinț hun plin cu artefacte și bijuterii

O nouă descoperire arheologică importantă a avut loc în România după ce rămășițele unui mormânt „princiar”, despre care se crede că aparțin unui războinic hun, au fost descoperite în timpul construcției autostrăzii.

Muncitorii care lucrează la autostradă au dezgropat mormântul plin de comori al unui războinic bogat, alături de cele ale calului său. Mormântul datează din secolul al V-lea d.Hr, atunci când regiunea respectivă era controlată de către huni.

Mormântul conține peste 100 de artefacte, inclusiv arme, obiecte placate cu aur și bijuterii din aur încrustate cu pietre prețioase, potrivit lui Silviu Ene de la Institutul de Arheologie Vasile Pârvan din București. El este arheologul principal care investighează mormântul care a fost descoperit la sfârșitul anului trecut în cadrul construcției autostrăzii din apropierea orașului Mizil.

Patru situri arheologice individuale au fost dezgropate de-a lungul construcției autostrăzii, iar mormântul acestui războinic pare a fi, de departe, cel mai complex dintre aceste situri, după cum a declarat arheologul pentru LiveScience.com.

„Acest mormânt este de o importanță majoră deoarece, pe lângă inventarul bogat, a fost descoperit într-un sit împreună cu alte 900 de alte caracteristici arheologice – locuințe și morminte”, a spus el într-un e-mail pentru publicația anterior menționată.

Etnia războinicului Mizil încă nu este cunoscută, dar bogatele bunuri funerare sugerează că el a aparținut clasei conducătoare în perioada hunică a regiunii, sau „era migrației”, când aceasta era controlată de huni, au spus Ene și colegii săi pentru un post de știri din Ungaria.

Hunii erau călăreți nomazi originari din Asia Centrală. În secolele al IV-lea și al V-lea d.Hr., ei au invadat și ocupat estul îndepărtat al Europei, în timp ce au îndepărtat alte popoare, precum vandalii și goții, de pe pământurile lor, făcându-le să migreze spre vest.

Muncitorii autostrăzii din România au făcut o descoperire arheologică importantă

Hunii au reprezentat o problemă specială pentru Imperiul Roman Bizantin, care până atunci controlase o mare parte din ținuturile de la vest de Marea Neagră. Romanii au pierdut acea regiune în fața hunilor, aceștia din urmă invadând provincia romană Galia și chiar au atacat Roma sunt conducerea lui Attila Hunul, înainte de a pierde teritoriul din Europa în fața unei forțe mixte formată din goți și alți vasali germani în bătălia de la Nedao, un loc din Croația zilelor noastre.

Cele mai recente descoperiri arheologice la mormântul de la Mizil au inclus o sabie de fier într-o teacă aurită, un pumnal, mănunchiuri de vârfuri de săgeți de fier și bretele de os decorate care erau odată montate pe un arc de lemn, după cum a mai afirmat arheologul.

Pumnalul este deosebit de ornamentat, cu un mâner acoperit cu aur încrustat cu pietre prețioase. Arheologii au dezgropat, de asemenea, rămășițele unei șei aurite, un cazan de bronz, mai multe „aplice” decorate, accesorii pentru a ține lumânări pe un perete și bijuterii din aur.

Mormântul prințului hun ținea scheletul complet al războinicului, iar fața lui pare să fi fost acoperită cu o mască de aur, ale cărei rămășițe au fost și ele dezgropate. Cu toate acestea, doar un picior și capul calului său au fost dezgropate până acum.

Arheologii au declarat pentru postul de știri că stilurile noilor obiecte descoperite sugerează că acestea provin din aproximativ secolul al V-lea d.Hr., când cea mai mare parte a Europei la nord de Dunăre era sub controlul hunilor.

Săpătura mormântului trebuia finalizată pe vreme rea și uneori cu lanterne pentru ca proiectul autostrăzii să poată merge înainte. Investigația arheologică este acum pe jumătate finalizată. În următoarele câteva luni, oasele și artefactele vor fi curățate, investigate și expuse publicului, în timp ce pe locul în care se află mormântul acum va fi construită noua autostradă.