Descoperire arheologică de excepție. O limbă necunoscută a fost descoperită în Turcia. Când a fost folosită, legătura cu Imperiul Hitit

Printre ruinele unei așezări antice de pe teritoriul Turciei, arheologii au găsit tăblițe de lut acoperite cu scriere cuneiformă o limbă necunoscută până acum, ce nu a mai fost folosită timp de multe secole.

Unde a fost descoperită limba necunoscută până azi

Noua limbă a fost descoperită în Boğazköy-Hattușa sau, mai simplu, Hattușa, fosta capitală a Imperiului Hitit. Ruinele orașului antic se află în provincia Çorum din Anatolia, lângă satul Boğazkale, (fost Boğazköy), la limita nordică a ținutului antic anatolian Cappadocia.

Situl a intrat în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1986, datorită arhitecturii sale impresionante și obiectelor de artă uimitoare ce s-au păstrat în mod remarcabil de-a lungul timpului.

Hattușa avea însemnătate majoră și pe plan religios, ca oraș al zeilor și templelor. În orașul central de sus au fost descoperite resturile mai multor temple.

Porțile orașului erau ornate cu figuri sacrale, lei, sfincși și figura în basorelief a unei zeități. Arheologii presupun că fragmentele făceau parte dintr-o instalație concepută ca stradă reprezentativă dedicată unor procesiuni rituale.

Una dintre cele mai puternice civilizații a vremurilor sale, Imperiul Hitit își avea centrul în Turcia de astăzi și se întindea peste teritorii din Siria și Irak. Hitiții au făcut parte din marea familie a popoarelor indo-europene ce au migrat în Anatolia în timpul mileniului al III-lea î. Hr.

Cine au fost hitiții

Aici au ridicat unul dintre cele mai puternice imperii din perioada Epocii de Bronz târzii (1650-1200 î.Hr.). Imperiul Hitit a fost spulberat de apariția unor alte mari puteri, precum Imperiul Asirian care l-a cucerit, Hattușa fiind distrusă în anul 1180 î.Hr.

Faimoși pentru capacitățile lor militare, hitiții au excelat și în notarea tuturor evenimentelor, legilor și bătăliilor pe tăblițe de lut.

Din anii 1980, arheologii au recuperat din situl Hattușa aproape 30.000 de astfel de tăblițe acoperite cu scriere cuneiformă. Majoritatea au fost scrise în hitită, dar descoperiri noi au scos la iveală faptul că unele tăblițe au fost scrise într-o limbă necunoscută până acum.

Cum este vorba, practic, de o limbă nouă, specialiștilor le revine sarcina de a o descifra. Se pare că ea era vorbită, probabil, de majoritatea locuitorilor din Kalašma, o zonă aflată în colțul nord-vestic al zonei centrale a Imperiului Hitit, aflat în jurul actualelor localități Bolu sau Gerede.

Anumite trăsături ale limbii nou descoperite prezintă asemănări cu luwiana, limba cea mai folosită în fostul imperiu. De asemenea, experții bănuiesc că însemnările de pe tăblițe descriu despre un ritual de cult antic prezent în zona Kalašma.

„Hitiții erau, în mod unic, interesați în a-și consemna ritualurile în limbi străine”, a spus profesorul Daniel Schwemer, de la Universitatea Julius-Maximilians din Würzburg, într-o declarație.

În timp ce limba este una neobișnuită, ea este în mod clar legată de limbile indo-europene, o familie de limbi ce sunt și astăzi vorbite în mare parte din Europa, precum și pe platoul iranian și nordul subcontinentului indian.

Familia limbilor indo-europene include limbajul folosit în zone geografice vaste, de la hindi și persană, la rusă și engleză.

De fapt, singura limbă de azi ce nu face parte din această familie este limba bască, o uimitoare excepție de la regulă, care se folosește într-o mică regiune autonomă, Țara Bascilor, situată în Munții Pirinei, la granița dintre Spania și Franța.