De ce ne mai este foame după ce abia am mâncat: semnalul de alarmă tras de cercetători

Abia ai terminat de mâncat, dar parcă tot ți-e foame și, în scurtă vreme, te repezi la frigider ca să mai „deguști” ceva? Uneori, senzația de foame ce apare chiar și după ce ne-am ridicat de la o masă consistentă indică faptul că am mâncat prea multe alimente de un anumit tip.

De ce ne mai este foame după ce abia am mâncat

Faptul că ne apucă foamea, din nou, deși abia am mâncat cu nici o oră în urmă, este un semnal că am consumat prea multe alimente bogate în zahăr.

Într-un mod ce pare paradoxal, la prima vedere, acestea determină, destul de rapid, o scădere a nivelului de zahăr în sânge și creșterea nivelului de insulină produsă de organism. Astfel, trebuie ținut minte că acest tip de alimente duce la creșterea, dar și la micșorarea rapidă a glicemiei.

Nu același lucru se întâmplă dacă am consuma alimente bogate în fibre și proteine, ce au nevoie de mai mult timp pentru a fi digerate, scrie ScienceFocus.

De asemenea, în apariția senzației de foame, un rol major îl joacă și doi hormoni, leptina și grelina. Leptina este un hormon produs de celulele adipoase care reglează foamea, oferind o senzație de sațietate.

Pe de altă parte, grelina, cunoscută sub numele de „hormonul foamei”, este eliberată, în principal, în partea superioară a stomacului și „spune” creierului când ne este foame. În general, nivelurile de grelină sunt ridicate chiar înainte de a mânca, iar apoi scad.

Semnalul de alarmă tras de cercetători

Nu trebuie neglijat, însă, faptul că fiecare organism este diferit și o serie de factori afectează în mod specific funcționarea sistemului hormonal.

De exemplu, obezitatea poate provoca o lipsă de sensibilitate la leptină, ceea ce poate duce la senzația de foame chiar după ce am mâncat. Perioadele prelungite de dietă pot slăbi și mai mult răspunsul hormonului de sațietate.

De asemenea, conform cercetărilor, somnul face o mare diferență în ceea ce privește senzația de foame. Un studiu suedez din 2022 a arătat că o singură noapte cu privare de somn a dus la niveluri mai scăzute de leptină și niveluri mai mari de grelină.

Modificările leptinei, după pierderea somnului, au fost mai pronunțate în rândul femeilor, iar creșterea grelinei a fost mai puternică la cele cu obezitate.

Lipsa somnului poate duce la o dorință puternică de a consuma alimente cu „recompense ridicate”, cum ar fi cele bogate în zahăr. Tot în 2022, un alt studiu a sugerat că un consum zilnic de nuci braziliene, timp de opt săptămâni, a cauzat niveluri mai scăzute de grelină după masă, reducând senzația de foame.

Studiile au mai descoperit că un consum mare de zahăr aduce un anumit disconfort creierului, deoarece funcțiile cognitive pot deveni mai lente. Începerea zilei cu prea mult zahăr vă poate afecta capacitatea de a învăța.

Potrivit cercetătorilor, dieta bogată în zahăr provoacă rezistență la insulină, care dăunează sinapselor creierului. Prin urmare, beneficiile renunțării la zahăr includ o sănătate mintală mai bună care are ca rezultat un somn sănătos și odihnitor.

Consumul de alimente bogate în calorii și zahăr crește acumularea de grăsime în organism, care, la rândul său, afectează nivelul de insulină.

Rezistența la insulină afectează funcționarea ficatului și a pancreasului și, la rândul său, duce la diabet de tip 2. Renunțarea la zahăr oferă sistemelor naturale de detoxifiere ale corpului șansa de a-și face treaba.