De când știa România că vasele ucrainene fac dragări pe Chilia și Solomonov. Garda de Coastă dezvăluie
Instituțiile române de frontieră au observat, la începutul anului 2023, acțiuni de dragare pe un canal interior al Ucrainei, operațiuni în urma cărora mâlul săpat ar fi fost deversat pe brațul Chilia, care constituie frontiera dintre cele două țări. Aceste activități sunt descrise într-un raport transmis autorităților de la București.
De când știau autoritățile române că Ucraina face dragări pe Chilia și Solomonov
De asemenea, datele arată că, în acest moment, nu există notificări oficiale din partea Kievului privind vreun proiect de lucrări pe canalul Bâstroe și, prin urmare, nu se poate evalua nici impactul asupra mediului.
Garda de Coastă, structură subordonată Poliției de Frontieră, a semnalat, în luna ianuarie, indiciile unor activități de săpare executate de Kiev pe un canal interior al Ucrainei, în amonte de canalul Bâstroe, soldate cu posibila deversare a mâlului dragat pe brațul Chilia, care constituie frontieră cu România.
Raport al Gărzii de Coastă
Potrivit informațiilor transmise autorităților de la București, operațiunile ar fi avut loc chiar la 1 ianuarie 2023, când „s-au efectuat lucrări de dragare pe brațul Solomonov din Ucraina”.
„Draga Hegemann IV, sub pavilion Tanzania, a ieșit pe brațul Chilia (km. flv. 32) navigând amonte până în zona km. fl. 60, unde a executat manevră de întoarcere. În scurt timp, Garda de Coastă a observat că apa brațului Chilia a devenit tulbure, iar corpul navei a început să iasă mult din apă, prezentând astfel semnele unei deversări de mâl, după care a navigat aval pe brațul Chilia”, arată raportul. „Apoi, draga Hegemann IV a navigat în aval până în dreptul Insulei Maican, unde „a efectuat activități de dragare pe brațul Chilia (corpul navei intrând în apă), între km fl. 37,2 și km fl. 34”, mai este menționat.
Scandal între București și Kiev din cauza Bâstroe
Recent, Ucraina a susținut că nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe din Delta Dunării, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale, afirmând că este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată. Explicațiile ministrului adjunct al Infrastructurii, Iuri Vaskov, vin în contextul în care Bucureștiul a cerut Kievului să stopeze imediat lucrările de dragaj, dacă acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație. Mai mult, MAE a solicitat accesul de urgență în zonă pentru a verifica spusele ucrainenilor.
„Am notificat oficial partea română în august 2022 că vom efectua operaţiuni de dragare, cum ar fi eliminarea sedimentelor, şi nu am primit comentarii”, a declarat Vaskov.
La mijlocul anilor ’90, canalul avea o adâncime de 6,5 metri, însă, în ultimul timp, Ucraina nu a efectuat operaţiuni de dragare, ceea ce a avut ca rezultat acumularea de aluviuni.
„Nu vedem nicio problemă, nu este o nouă construcţie, ci o adâncire operaţională”, a insistat viceministrul ucrainean al Infrastructurii, adăugând că operaţiunile de dragare sunt menite să menţină canalul suficient de adânc pentru a permite nave cu un pescaj de până la 6,5 metri.