Cutremur imobiliar în România, confirmat oficial. Dezastrul care a lovit marile orașe, București, Cluj, Brașov, Iași și nu numai

de: Alexandru Puiu
11 07. 2023

Piața imobiliară din România a făcut subiectul multor speculații în ultimii ani și a crescut necontrolat. În prezent, trece printr-o etapă de recesiune care, înainte să se resimtă la prețuri, s-a reflectat în prăbușirea numărului de tranzacții, chiar și în marile orașe.

În primul trimestru din 2023, la nivel național, numărul tranzacțiilor imobiliare s-a dus în cap cu 31%. Dacă ne uităm doar în București, orașul care a ținut ani de zile piața sus, prăbușirea a fost de 24%, o lovitură foarte dureroasă, dacă iei în calcul investițiile imobiliare fabuloase care se fac în Capitală.

Dezastrul imobiliar a început în 2022

În perioada aprilie 2021 – martie 2022, piața imobiliară rezidențială din România s-a bucurat de un salt de 37%, conform datelor BNR. În anul următor, aprilie 2022 – martie 2023, s-a putut observa imediat o scădere de 12% comparativ cu perioada anterioară.

Pentru a înțelege că situația din România este departe de a fi excepțională, merită să te uiți în Europa. Piețele imobiliare din economii puternice, precum Marea Britanie, Germania sau Suedia sunt foarte tensionate în această perioadă, după ce prețurile de achiziție au scăzut accelerat.

Conform unei analize BNR, ce se întâmplă în România reprezintă o corelarea cu tensiunile din piața creditării ipotecare. Problema pare însă să fie una semnificativ mai complexă și gravă pentru că numărul creditelor a scăzut cu doar 20%, față de cele 24% din piața imobiliară.

„Numărul de tranzacţii imobiliare individuale a scăzut cu 12% la nivel naţional în perioada aprilie 2022-martie 2023 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în timp ce numărul de credite ipotecare s-a redus cu 20%. Ponderea creditelor ipotecare în total tranzacţii imobiliare a scăzut de la 39% în perioada aprilie 2021-martie 2022 la 32% în perioada aprilie 2022-martie 2023, şi se situează cu aproximativ 20 de puncte procentuale sub maximul din 2020“, se arată în cel mai recent raport al BNR asupra stabilităţii financiare. Cererea a fost mai robustă în zona Bucureşti-Ilfov, unde numărul de tranzacţii a fost constant, în timp ce în restul ţării s-a înregistrat o scădere de 16% în ultimul an, conform ȘtiriPeSurse.ro.