Cum va arăta viitoarea criză economică din România: la ce trebuie să ne așteptăm
Mulți români se tem la ora actuală că e doar o chestiune de timp până când vom fi loviți de un nou moment de tipul celui din 2008, adică de o nouă criză economică de proporții. Așa să fie? Dacă da, cum va arăta viitoarea criză?
Pe fondul multiplelor probleme economice din prezent, precum inflația, dobânzile mari, deficitul bugetar, deficitul de cont curent, e de înțeles să existe temeri legate de apariția unei potențiale noi mari crize care să afecteze întreaga economie națională și angajații, desigur.
Dacă ar fi să vină, cum va arăta? Ei bine, ca să ne conturăm o imagine, vom puncta câteva aspecte din cea mai recentă analiză pe această temă realizată de specialiști din cadrul Băncii Naționale a României (BNR).
Conform acestora, „nu știm când și nu știm exact ce o va declanșa, dar o criză financiară va veni în mod cert în vreuna din economiile mari ale lumii. Este imposibil în epoca modernă ca această criză să nu lovească și România. Așa s-a întâmplat în 1991, în 1997 și în 2008 și așa se va întâmpla și data viitoare. Acele drumuri parcurse spre acele crize ar fi trebuit să ne învețe că impactul asupra economiei noastre a fost cu atât mai mare cu cât mai mari au fost dezechilibrele noastre interne și externe. De fiecare dată, economia noastră a fost prinsă pe picior greșit, însemnând că în perioadele care au precedat crizele, dezechilibrele macroeconomice fuseseră amplificate de politici greșite. În mod particular, în fiecare perioadă ce a precedat anii amintiți, politica noastră fiscală a promovat creșterea deficitelor bugetare, ceea ce însemna că utilizarea ei în criza ce avea să vină era aproape imposibilă”.
La ce să ne așteptăm, dacă vom fi loviți de o nouă criză, cum a fost cea din 2008
„Pe de o parte, până la apariția unei eventuale crize, intrările de capitaluri vor continua să exercite presiuni pentru aprecierea leului. Cu un leu prea apreciat, deficitul structural de cont curent va continua să se deterioreze, reflectând pierderea de competitivitate externă (…) Mai mult, cu un deficit bugetar în creștere în sectorul public, anticipațiile inflaționiste relativ mari din economie vor crește și mai mult, ceea ce ar cere o creștere a ratei dobânzii, pentru a le tempera. Astfel, politica monetară va continua să se confrunte cu o dilemă referitoare la ce ar trebui să facă cu rata dobânzii, dilemă care, probabil, va persista până la apariția unei crize la nivel global.
La fel ca în 2008, apariția recesiunii nu va însemna că banca centrală va putea reduce rata dobânzii imediat și abrupt. Ca și atunci, inflația va rămâne deasupra țintei pentru o perioadă, deviația ei de la țintă continuând să fie întreținută de anticipații inflaționiste și de excedentul de cerere, care nu se vor evapora, ci se vor reduce gradual de la nivelurile pozitive relativ înalte din prezent”, crede Lucian Croitoru, Consilier guvernator, Cancelaria BNR.