Cum au ajuns românii să plătească cele mai mari prețuri la energie din Europa. Cine ne sabotează și cum
La fiecare câțiva ani, autoritățile române dezvăluie planuri ambițioase pentru încurajarea, susținerea sau facilitarea îmbrățișării surselor de energie regenerabilă pentru a scădea, în final, facturile la energie ale românilor. În practică, după cum ne-a demonstrat și recentul Casa Verde Fotovoltaice, care a stat pe butuci timp de luni bune, de la proiecte electorale la lumea reală este o cale lungă.
Ca referință, pentru anul 2022, a existat în proiect în România pentru creșterea puterii instalate sub formă de energie din surse regenerabile de +1.816 mW. Acesta a fost atins în proporție de 0,64%. Ca referință, 2022 a fost și primul an în care s-a inițiat proiectul guvernamental Casa Verde Fotovoltaice, dar a fost atât de ineficient dezvoltat și îngropat în birocrație încât prea puțini au ajuns să-și vadă pe casă panourile solare subvenționate de stat.
România, cel mai mare preț la energie
Între timp, Guvernul a plafonat prețul la energie electrică pentru români. În practică, facturile s-au micșorat doar pentru un procent mic din populație, în timp ce un număr mare de furnizori au ajuns să dea faliment pentru că statul român nu și-a achitat la timp facturile rezultate din plafonare. În plus, furnizorii care și-au propus să supraviețuiască cu orice preț au ales să amâne la infinit investițiile în îmbunătățirea și extinderea rețelelor.
Una peste alta, s-a ajuns în situația în care România a înregistrat în semestrul II din 2022 cea mai mare creștere a prețului electricității la nivelul UE – 27, un plus de 112,35% comparativ cu perioada similară din 2021. Dacă raportezi prețul la puterea de cumpărare a românilor, ne facem și mai tare de râs în Uniunea Europeană, valoarea plătită la energie fiind cu 119,25% peste media UE-27, după cum se arată într-un raport al curții de conturi.
Dacă trăiești într-un univers în care majorările de mai sus sunt doar cifre pe o hârtie, pentru că nu le simți neapărat, asta se datorează măsurilor de plafonare și compensare, măsuri care se vor opri mai repede decât crezi. Până și Comisia Europeană a insistat pe lângă autoritățile de la București că acestea trebuie întrerupte deoarece nu sunt sustenabile sau realiste.
Există energia regenerabilă, dar mai mult sub formă de proiect
În teorie, o soluție deșteaptă și pe termen lung la această problemă ar fi reprezentată de valorificarea și promovarea surselor regenerabile de energie. Din păcate, o strategie în acest sens nu a mai fost actualizată de ani de zile.
„În concluzie, România nu are aprobată o strategie energetică națională care să definească obiectivele sectorului de energie electrică pe termen mediu şi lung şi modalităţile de realizare a acestora, în condiţiile asigurării unei dezvoltări durabile a economiei naţionale. Efectele neaprobării formelor revizuite ale Strategiei energetice naționale 2007-2020 și nici a noii strategii energetice constau în neactualizarea obiectivelor strategice pe termen mediu şi lung din cadrul sectorului energiei electrice, raportat la contextul național și internațional și la schimbările care au loc pe plan regional și european.
Astfel, nu au fost stabilite modalităţile de realizare a obiectivelor strategice și nici direcțiile de acțiune care trebuie urmărite de Ministerul Energiei în elaborarea politicilor energetice, pe baza programelor de guvernare”, se arată într-un raport de audit al Curții de Conturi citat de Jurnalul.ro.
În final, punctual, dacă luăm în continuare ca referință semestrul 2 din 2022, românii au avut un preț mediu de 34,21 euro/100kWh cu 22,44% mai mult decât media înregistrată la nivelul UE-27 de 27,94 euro/kWh. Dacă raportezi însă acea valoarea la puterea de cumpărare a românilor, realitatea este mult mai gravă, românii plătind cel mai mult din Europa pe energie, cu 119,25% peste media UE-27.