Creaturile antice readuse la viață după 46,000 de mii: Cum a fost posibil
Creaturile curioase existau în același timp cu mamuții lânoși.
Contemporani cu strămoșii noștri
Un vierme străvechi a revenit la viață după 46.000 de ani înghețat în permafrostul siberian. Animalele minuscule, numite nematode, au fost reînviate dintr-un somn prelungit, care a început la sfârșitul Pleistocenului în urmă cu aproximativ 45.839 până la 47.769 de ani, a arătat analiza radiocarbonului.
Pe lângă faptul că sunt impresionant de rezistente, creaturile microscopice aparțin unei specii necunoscute anterior științei, numită Panagrolaimus kolymaensis.
Citește și Adevăratele schimbări climatice, ignorate. Descoperirea îngrijorătoare a oamenilor de știință
Nematozii, numiți și viermi rotunzi, sunt unul dintre puținele organisme capabile să supraviețuiască în astfel de medii extreme pentru perioade prelungite de timp. Pentru a face acest lucru, ei intră într-o stare asemănătoare limboului numită „criptobioză”, în care toate procesele metabolice măsurabile se închid până când condițiile de mediu se îmbunătățesc. În 2018, nematozii au reînviat după un suspect de 42.000 de ani de criptobioză – această descoperire mai recentă o împinge cu câteva milenii.
Alte organisme capabile de o astfel de performanță includ tardigrade și rotifere. Într-un exemplu deosebit de uimitor al fenomenului, un spor bacterian a fost găsit anterior păstrat în chihlimbar între 25 și 40 de milioane de ani.
În cel mai recent studiu, P. kolymaensis au fost recuperate la 40 de metriadâncime în permafrost de pe malurile râului Kolyma din nord-estul Siberiei. Solul înghețat din aceste părți găzduiește o mulțime de descoperiri străvechi și neașteptate, de la ADN arhaic și viruși până la un urs întreg.
O creatură aproape unică
Analiza cu radiocarbon a materialului vegetal din probele de permafrost le-a plasat în Pleistocenul târziu, iar analizele genomice ale nematodelor le-au identificat ca fiind o specie nedescrisă.
Cercetătorii au cultivat viermii timp de peste 100 de generații și au comparat genomul lor cu una dintre rudele lor existente, Caenorhabditis elegans, identificând gene comune implicate în criptobioză.
Acest lucru, speră ei, ar putea duce la o mai bună înțelegere a mecanismelor care stau la baza acestei stări misterioase, care ar putea duce în cele din urmă la noi metode pentru stocarea pe termen lung a celulelor și țesuturilor. De asemenea, sunt curioși dacă există o limită superioară pentru cât timp nematozii pot rămâne în stare criptobiotică.
„Aceste descoperiri au implicații pentru înțelegerea noastră a proceselor evolutive, deoarece perioadele de generație pot fi prelungite de la zile la milenii, iar supraviețuirea pe termen lung a indivizilor speciilor poate duce la refondarea descendențelor altfel dispărute”, concluzionează autorii.