Codul Muncii 2023 – s-au schimbat concediile angajaților, drepturile: ce trebuie să știi dacă lucrezi în România
Codul Muncii este legea de căpătâi a angajaților din România și, nu de puține ori, suferă modificări importante, cum de altfel s-a întâmplat și în ultimele luni. Într-o analiză realizată de Deloitte România sunt consemnate cele mai importante modificări pentru ar trebui să le știe românii care activează în câmpul muncii.
Una dintre cele mai interesante și benefice schimbări legislative introduse în România vizează concediul paternal, a celui pentru creșterea copilului. În același context, s-au adus modificări și în ceea ce privește reglementarea concediului de îngrijitor și a dreptului de a absenta de la muncă pentru anumite situații neprevăzute. Ce s-a întâmplat acum, de fapt, reprezintă un efort de a transpune în legislația națională directive impuse de Comisia Europeană la nivelul UE.
Schimbările din Codul Muncii
În primele opt săptămâni de la nașterea unui copil, tații din România își pot lua zece zile de concediu sub formă de concediu paternal, în creștere de la 5 zile. Dacă aceiași tați au făcut efortul de a finaliza un curs de puericultură, au dreptul la cinci zile suplimentare de concediu, pentru fiecare copil. Mai mult decât atât, în cazul concediul de creștere copil, pentru a încuraja divizarea echitabilă a responsabilităților între părinți, cel puțin două luni (față de o lună, cât era în trecut) din durata totală a concediului pentru creșterea copilului trebuie să fie efectuată de către părintele care nu a solicitat acest drept.
Tot acum s-a reglementat concediul de îngrijitor, cu o durată de până la 5 zile lucrătoare într-un an calendaristic. Acesta poate fi solicitat pentru cazurile în care o rudă sau o persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu salariatul are nevoie de îngrijire ca urmare a unei probleme medicale grave. Acesta este concediu neplătit, dar nu duce la suspendarea contractului individual de muncă.
Printre modificările din Codul Muncii pe care ar fi bine să le cunoască angajații români, se numără și posibilitatea de a absenta de la muncă în situații neprevăzute, provocate de o boală, un accident sau altă formă de urgență familială. „Absența pe un astfel de temei poate fi de maximum zece zile lucrătoare pe durata unui an calendaristic și se recuperează în condițiile agreate între salariat și angajator. Fiind o absență ce trebuie recuperată, aceasta este plătită de angajator.”, insistă oficialii Deloitte.
Printre cele mai importante modificări aduse prin transpunerea Directivei privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă se numără cele care oferă angajaților protecție împotriva tratamentelor adverse în cazul în care depun o plângere sau o sesizare la autorități cu privire la încălcarea unor drepturi legale (nu doar referitoare la discriminare, ca în trecut) și protecție împotriva unui tratament nefavorabil pentru salariații care au mai multe contracte individuale de muncă (cu respectarea unor condiții), conform Adevărul.ro.
„Conform unui raport realizat în nouă țări din Europa Centrală care au transpus cele două directive în legislațiile naționale, inclusiv România, noile prevederi determină angajatorii să revizuiască anumite regulamente și politici interne legate de gestionarea forței de muncă.
În concluzie, cele două directive conferă drepturi suplimentare salariaților, cu scopul de a-i ajuta să își echilibreze viața personală cu cea profesională, dar și pentru a le oferi mai multă protecție și stabilitate pe piața muncii. În aceste condiții, angajatorii trebuie să își adapteze procedurile interne și documentația aferentă astfel încât, pe de o parte, să se conformeze reglementărilor legale și, pe de altă parte, să mențină un raport de muncă echilibrat, atât în beneficiul salariaților, cât și pentru derularea optimă a activității.”, se arată în materalul de opinie semnat de Material de opinie de Florentina Munteanu, Partener, și Gabriela Ilie, Senior ManagingAssociate, Reff & Asociații | Deloitte Legal.