Cetatea “Fețele Albe”, unică în lume: cum a fascinat arheologii o fortificație dacică de pe teritoriul României

Cetatea dacică „Fețele Albe” este o fortificație dacică situată pe teritoriul României. Dar, din păcate, este unul dintre cele mai neglijate monumente istorice din România. Iată cum a ajuns abandonată o cetate dacică plină de istorie.

Așezarea de la Fețele Albe este situată pe coasta de sud însorită a dealului Muncelului, desparțită fiind, printr-o vale îngustă pe care se păstrează ruinele de la Sarmizegetusa Regia.

Cetatea dacică face parte din categoria așezărilor dacice compacte, fiind amplasată pe terase susținute de ziduri din blocuri de calcar, construite în tehnica „murus Dacicus”, specifică tuturor fortificațiilor dacice din munții Orăștiei. Ca referință, Murus Dacicus (latinescul pentru Zidul Dacic) este denumirea dată unei metode de construcție pentru zidurile cetăților și fortificațiilor din Dacia antică. Tehnica a fost dezvoltată înaintea cuceririi romane, fiind o combinație între metodele tradiționale din Dacia și metode împrumutate din arhitectura greacă.

Cetatea „Fețele Albe” face parte din categoria așezărilor dacice

Alături de construcțiile civile, trebuie remarcată existența aici a unui sanctuar circular cu stâlpi de piatră, descoperit pe terasa a IV-a. El a fost distrus, la fel ca și așezarea, în urma unui mistuitor incendiu ce a avut loc, foarte probabil, în timpul celui de-al Doilea Război Daco-roman (105 – 106 p. Chr.).

Fortificația este vizibilă doar pe o singură parte, înspre vale, în timp ce marginea dinspre vârful muntelui are doar ziduri de sprijin ale solului. Există posibilitatea ca cetatea găsită să fie doar un avanpost al unei fortificații mult mai întinse ca suprafață, cuprinzând probabil și vârful muntelui sau măcar o zonă ușor de apărat. Terasarea pare foarte interesantă, spațiile fiind pe mai multe niveluri. Există, de asemenea, și un sanctuar asemănător celor de la Sarmis și de la Racos. Sanctuarul (posibil circular) este prevăzut cu un canal pentru colectare a apei pluviale, continuat cu un jgheab până peste unul dintre ziduri.

În anii în care a fost cercetată, cetatea dacică Feţele Albe i-a uluit pe arheologi. În prezent, din păcate, locul din vecinătatea Sarmizegetusei Regia este neglijat complet. Cetatea aflată în vecinătatea Sarmizegetusei Regia, aşezarea dacică Feţele Albe a atras atenţia arheologilor la mijlocul secolului trecut.

Cetatea dacică Fețele Albe a fost cercetată în anii ´60, iar oamenii de ştiinţă s-au arătat impresionaţi de rezultatele descoperirilor de aici. Unii au numit locul „un cartier de lux al capitalei dacilor”, ridicat în locul numit „Şesul cu brânză”, după ce dacii au săpat aici cinci terase, unele dispuse în trepte, pe care le-au consolidat cu ziduri puternice.

„Descoperirile de la „Şesul cu brânză” încep să pună în lumină o aşezare civilă dacică orarecum deosebită. Complexul de ziduri de pe terasă dă impresia unei aşezări mari, înfloritoare, pentru amenajarea căreia s-au făcut multe eforturi. Terasele suprapuse, încinse de brâurile zidurilor de calcar, aduc în minte, păstrând, fireşte, proporţiile, imaginea Pergamului elenistic. Nicio aşezare dacică descoperită până acum nu se poate compara, din punct de vedere arhitectonic, cu ceea ce s-a găsit la Feţele Albe. Un tablou asemănător îl oferă doar terasele incintei sacre de la Sarmizegetusa”, arătau arheologii Hadrian Daicoviciu şi Ioan Glodariu, într-un studiu publicat în 1969, în revista „Acta Musei Napocensis”.

În momentul de față, cetatea Fețele Albe a rămas părăsită, în anonimat și este rar vizitată de turiști. Oamenii ajung la ruinele sale, acoperite de arbori prăbușiți și de vegetație luxuriantă pe o cărare care urcă vreo 40 de minute prin pădure, din locul de popas aflat la șosea, la circa doi kilometri mai jos de parcarea sitului Sarmizegetusa Regia. Traseul este marcat, iar la începutul urcușului a fost amplasat un indicator spre cetatea Fețele Albe. Acest indicator este singurul care amintește de existența cetățeii, altădată considerată a fi „luxul dacilor”.