Ce socoteli și-a făcut Guvernul pe banii firmelor din România: „de aici luăm sute de milioane de lei”

Noul pachet fiscal pe care Cabinetul Ciolacu și-a asumat răspunderea în Parlament ar urma să umple bugetul public de bani, pe fondul noilor taxe, mai ales pe cea legată de cifra de afaceri a marilor companii.

Autoritățile de la București au planuri mari cu noul Cod fiscal

Amintim că miniștri Cabinetului Ciolacu susțin că noul pachet fiscal nu va aduce poveri pe umerii românilor și că va contribui la susținerea bugetului public cu venituri mai mari.

„Bugetul României se bazează pe taxele plătite de salariați, pe consumul acestora și pe investițiile publice. Avem însă un paradox aberant: cea mai mare impozitare a muncii din Europa, dar printre cele mai mici taxe și impozite din Europa pe capital!

Ca premier, eu sunt obligat să pun interesul României mai presus decât interesele unor grupuri nemulțumite că fac profituri nu de miliarde de euro, ci „doar” de sute de milioane de euro.

Și există un interes vital: acela să nu ajungem la stoparea fondurilor europene și a reformelor din PNRR. Însumat, vorbim de o miză uriașă, peste 70 de miliarde de euro și de aderarea României la OECD, care ar aduce un aflux de investiții străine în țara noastră! Nu îmi voi asuma să pun în pericol asemenea obiective strategice ale țării!”, a spus Marcel Ciolacu.

Sectorul privat contrazice Guvernul, la fel și sindicaliștii

Firmele, dar și sindicaliștii, se opun noilor modificări fiscale pe care le consideră extrem de toxice.

“Într-un final, Guvernul îşi asumă răspunderea în faţa Parlamentului în legătură cu pachetul de măsuri fiscale şi de austeritate care au circulat pe surse în ultimele luni. În continuare, atitudinea este una de sfidare faţă de lucrători, atât în ce priveşte măsurile cuprinse şi excepţiile, cât şi comunicarea deficitară. În realitate, pachetul de măsuri fiscale este o denumire mult prea elegantă pentru ceea ce este de fapt: o jecmăneală de tipul anilor ’90, o alba-neagra cu creşteri care sunt de fapt tăieri.

Proiectul legislativ este incoerent în propuneri, ceea ce arată că este modelat mai curând după interese de grup. Concret, se taie anumite facilităţi de la categorii de angajaţi (IT, agricultură, construcţii) dar se păstrează neatinse majorările de 25% a diurnei pentru parlamentari, făcute în februarie 2023 (cand deja se discutau măsuri de restrângere bugetară); Se intoduc contribuţii pentru tichetele de masă şi prime de vacanţă, dar categorii întregi sunt în continuare exceptate de la plata CAS la fondul public de pensii (notari, avocaţi); Talpa ţării e pusă să tragă la jug pentru a acoperi excesele şi incompetenţa unei clase politice care vrea cu orice preţ să-şi păstreze privilegiile şi propria bunăstare”, atrag atenția sindicaliștii Cartel Alfa.

Guvernul are propriile sale calcule

În timp ce criticile vin în valuri peste noul pachet de măsuri fiscale, Guvernul își face calcule cu privire la câți bani va încasa în baza schimbării legii.

De exemplu, 350 milioane lei în plus la buget vor veni numai din taxa de 2% aplicată băncilor, pe o perioadă de doi ani de zile.

„Cele adoptate în plus, adică discutăm de cei 2% pe o perioadă de doi ani de zile. Această măsură are impact de 350 milioane lei şi, de asemenea, adiţionalitatea la companiile de petrol şi gaze naturale de 0,5% din cifra de afaceri sunt alte 600 milioane lei”, a explicat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.

Ce mai trebuie să știm despre noul pachet de măsuri fiscale

„Redevenţele fac parte din etapa a doua a măsurilor, pentru că aceste măsuri ca să avem un proces de consolidare fiscal-bugetară sănătos vor continua.

Partea de redevenţe face obiectul analizei în Ministerul de Finanţe. Am precizat că avem trei elemente fundamentale la redevenţe. Sunt resursele minerale, partea de ţiţei şi partea de gaze naturale.

Acestea sunt redevenţe pe care încercăm să le reaşezăm. Este total nedrept ca, spre exemplu, pentru resursele minerale, 36 de resurse minerale să ne aducă, la nivelul unui an, 336 milioane lei sau după cum este total nedrept să avem 300.000 de hectare de teren la proprietatea statului român şi să ne aducă 2,5 milioane lei pe an.

Suferinţa se vede în această nevoie pe care o avem continuu pentru pensii, salariile profesorilor, medicilor, bani pe care nu îi găsim şi atunci sigur că acestea sunt bogăţii ale statului pe care trebuie să le valorificăm corespunzător”, a explicat Boloş.