Ce se întâmplă cu legea salarizării și cu sporurile din România: decizia finală, Bruxelles și Banca Mondială

Noul ministru al Muncii, Simona Bucura-Oprescu, ar urma să aibă săptămâna viitoare o întâlnire cu cei de la Banca Mondială și Comisia Europeană pentru a discuta despre Legea Salarizării, lăsată în aer după demisia ministrului Muncii Marius Budăi, au precizat surse guvernamentale pentru Playtech.ro. Legea dorește său cel puțin își propune să elimine inechitățile din sistemul public.

Ce pași urmează Legea Salarizării. Ce ar urma să se schimbe

Marius Budăi trebuia să prezinte un draft al Legii Salarizării pe 15 iulie, însă a demisionat în contextul azilelor groazei.  Budăi a transmis că solicitarea coaliției nu s-a referit la toată legea, ci a vizat domeniul Educației. Lucru fals, deoarece în mai multe rânduri oficialul a spus că este vorba despre întreaga lege.

Surse guvernamentale au spus pentru Playtech.ro că se lucrează la această lege, iar săptămâna viitoare sunt întâlniri importante pe acest subiect.

Legea va fi trimisă la Banca Mondială pentru a vedea impactul bugetar și își propune să elimine inechitățile din sistemul public, vor fi discutate și sporurile, iar acestea să fie acordate în funcție de performanțele înregistrate plus salariu, este o variantă destul de discutată. 

Asta ar însemna ca toți bugetarii să primească acel salariu fix, însă, în funcție de performanță, să aibă posibilitatea să ia aceste sporuri și această parte variabilă.

Se dorește o reașezare a salariilor și un sistem public echitabil, astfel încât nimeni să nu aibă salariu mai mare decât președintele.

Legea salarizării și PNRR. Câte jaloane mai sunt de îndeplinit

Legea salarizării unitare este unul dintre jaloanele pe care România trebuie să-l îndeplinească în cadrul PNRR.

„Sistemul actual de salarizare unitară produce discrepanțe între sectoare, instituții și chiar în interiorul acestora. Diferențele sunt amplificate de sporuri nedistribuite unitar și care nu au la bază un sistem de performanță”, se arată PNRR.

România mai are de îndeplinit 16 jaloane din cele 79 asumate în total în cererea de plată numărul trei din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și 44 de jaloane din cele 49 asumate în total în cererea de plată numărul patru, a transmis oficial Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), într-un răspuns pentru Economedia.

Cererile de plată trei și patru trebuie trimise pentru decontare la Comisia Europeană în acest an, conform calendarului asumat de România.