Ce salarii au cei mai săraci bugetari din România: „Nu le pasă că avem studii și experiență”

Subiectul salariilor angajaților la stat este unul deosebit de controversat pentru că, în general, lefurile angajaților din sistemul public sunt net superioare celor de la privat.

Povara administrației publice asupra bugetului României e una imensă, iar o bună parte din deficitul actual e cauzat de această generozitate excesivă a statului cu salariile, sporurile și beneficiile multora dintre bugetari.

Totuși, nu toți angajații la stat sunt privilegiați. Deși există numeroase cazuri de persoane care primesc sporuri și salarii halucinante pentru omul de rând, există și personal care se declară foarte nedreptățit și prost plătit.

Acești bugetari nu mai suportă să fie plătiți cu salariul minim

Vorbim despre mulți dintre angajații Poștei Românie. Conform Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România (SLPR), se pare că aproape 80% dintre angajaţii Poștei Române au ajuns la salariul minim pe economie sau pe valori apropiate acestui nivel, respectiv de la 2.000 de lei net în sus.

Salariații se declară nemulțumiți și au decis să-și strige revolta. Ei sunt că nu li se ia în calcul faptul că au studii, anumite responsabilități sau un anume grad de experiență profesională în grila de salarizare, iar acest lucru li se pare profund incorect. Află de aici pentru ce bugetari vor crește salariile, în perioada următoare.

Angajații Poștei Românie cer salarii mai mari

“Desfăşurăm acţiunea de protest în faţa Ministerului Digitalizării, pentru că este acţionarul majoritar al companiei, de la care vrem să obţinem atenţie şi implicare mai fermă în perioada următoare, pentru că Poşta Română are nevoie de dezvoltare rapidă, de noi linii de business pentru a susţine cheltuielile, inclusiv cele de personal. Nemulţumirea generală e legată de salarizare.

Aproape 80% din angajaţii companiei au ajuns la salariul minim pe economie sau în preajma acestuia.

Nu mai contează nici studii, nici responsabilităţi şi nici experienţă profesională. De aici este un grad de nemulţumire destul de ridicat. Însă pentru a putea fi satisfăcută solicitarea asta este nevoie ca managementul să se implice, să fie mai hotărât în dezvoltarea de business-uri pentru companie, să aducă contracte, să încheie noi contracte, să facă linii noi de activitate. Nu este suficient doar să reducă prezenţa teritorială a companiei, ci este nevoie să facă şi dezvoltare. De aceea facem acţiunea cumva în legătură cu acţionarul unic, încercând să-l determinăm pe acesta să împingă managementul către politica de dezvoltare a companiei”, a spus Oţelea. Află de aici ce salarii cresc la stat, de la 1 ianuarie 2024