Ce mâncau românii acum 100 de ani. Acesta era alimentul de bază

Hrana românilor acum 100 de ani era semnificativ diferită față de cea prezentă în prezent, iar întoarcerea la acele obiceiuri alimentare ar putea fi benefică.

Ce mâncau românii acum un secol

„Trebuie să ținem cont că acum o sută de ani, românii trăiau într-un grad de sărăcie mult mai accentuat decât în prezent, astfel că asigurarea hranei zilnice nu era la fel de ușoară precum în zilele noastre.

Majoritatea românilor lucrau ani la rând, iar unii chiar generații întregi, pe proprietățile boierilor, depinzând de ei și de ceea ce primeau în schimb. Cu toate acestea, oamenii se descurcau singuri, încercând să-și asigure hrana zilnică, chiar dacă era o sarcină dificilă.

Obiceiurile lor culinare se bazau mult mai puțin pe carne decât astăzi, acesta fiind doar un aspect. În esență, noi, nutriționiștii, considerăm că alimentația din trecut era mult mai sănătoasă decât cea de acum”, afirmă dr. Mădălina Ion, nutriționist, citată de adevarul.ro.

Mămăliga era un aliment esențial în meniul zilnic al românilor acum 100 de ani. Aceasta era consumată fie caldă, fie rece, și putea fi combinată cu aproape orice. Mămăliga era preparată nu doar din porumb, ci și din orz, mei sau hrișcă.

„Din făină de porumb se face mămăliga vârtoasă. Mămăliga subțire sau terciu, pâsat sau terci din făină măcinată mai mare și fiartă cu lapte, turtă în spuză, mălai în țest, turtă coaptă în țest, mălai cu brânză, mălai în tavă, jumări cu lapte acru, cocoloș sau brânză învelită în mămăligă și coaptă pe cărbuni. Mămăliga mai poate fi pripită sau fiartă lung”, explică dr. I. Felix în cartea „Povețe despre hrana țăranilor”.

Românii bogați o mâncau cu carne, iar cei săraci cu ceapă

În timp ce țăranii mai înstăriți consumau mămăliga cu carne, pește, unt, brânză și ouă, cei mai săraci o mâncau cu ceapă și sare, praz, usturoi verde sau chiseliță de prune ori cu magiun de prune.

Când mergeau la câmp, românii luau cu ei alimente mai bogate în proteine, precum slănina, șunca, ouăle și brânza, precum și rachiu.

În acele vremuri, din cauza sărăciei, românii consumau mai multe alimente vegetale. În perioadele de post, legumele precum cartofii, mazărea și fasolea erau preferate, fiind considerate la fel de hrănitoare ca și carnea.

„Unele mâncăruri de post sunt aproape tot atât de hrănitoare ca și carnea – peștele, laptele, brânza – anume fasolea, mazărea, lintea bobul, dacă sunt gătite, bătute sau sleite”, observa dr. I. Felix.

De asemenea, în urmă cu o sută de ani, românii consumau lăptuci, ștevie, păpădie, lobodă, ridichi și varză.

Carnea de porc era considerată un aliment de bază. Porcul, numit și râmător, era extrem de valorizat.

„Carnea de râmător este belșugul casei, slănina și carnea afumată se pot păstra mult timp și cui îi dă mâna, nu se mulțumește cu tăierea unui singur râmător de Crăciun, ci taie doi, ca să aibă carne afumată și slănină și vara, în perioada muncilor grele când muncitorul trebuie să se hrănească mai bine”, se menționează în cartea doctorului I. Felix.