Cât ne costă emigrația masivă din România, toți avem de pierdut. Câți români au plecat la muncă în occident

În ciuda statisticilor care plasează România, mai mereu, pe un trend economic crescător, situația generală nu este deloc una grozavă. Și asta, mai ales dacă luăm în calcul cea mai importantă bogăție a unei țări: oamenii ei. După 1990, când porțile occidentului s-au deschis larg, milioane de români au ales să plece „spre alte zări de soare pline”, în căutarea unei vieți mai bune. Iar acest număr a tot crescut de la an la an, el reprezentând deja una dintre marile probleme ale economiei noastre.

Cât ne costă emigrația masivă din România, toți avem de pierdut

Foarte mulți români au măcar o rudă apropiată sau un prieten care au decis să plece în alte țări, unde șansa la o viață mai decentă, la salarii decente sunt mult mai mari. Iar dincolo de aspectele financiare, existența unui sistem medical sau de învățământ performante ori lipsa sau nivelul scăzut de corupție administrativă sunt alte motive majore pentru a face acest pas.

Dar, „acasă”, rămân tot mai puțini români. Conform ultimului recensământ, România mai are o populație ce depășește doar cu foarte puțin 19 milioane de locuitori. În toți anii trecuți din 1990 încoace, se estimează că peste 5 milioane de conaționali și-au părăsit țara în căutarea unor condiții de viață mai bune în occident.

În acest context, Federația Asociațiilor Românilor din Europa (Fadere) a lansat un apel urgent către guvern, cerând măsuri imediate pentru stoparea acestei scurgeri demografice, scrie jurnalistul Mirel Bran pentru Le Monde, citat de Rador.

„Migrația către Occident capătă proporții alarmante și mulți dintre candidații la plecare sunt tineri”, a declarat Daniel Tecu, președintele Fadere, într-o scrisoare deschisă adresată guvernului.

Câți români au plecat la muncă în occident

Calitatea proastă a serviciilor publice, corupția birocratică, lipsa infrastructurii rutiere și un sistem de sănătate învechit sunt tot atâția factori care îi împing pe români să-și părăsească țara. Deși Uniunea Europeană oferă fonduri, pierderea forței de muncă riscă să pună în pericol utilizarea acestora.

De la căderea regimului comunist în 1989, un sfert din populația României a venit în Europa de Vest. Această hemoragie demografică s-a intensificat după ce țara a aderat la Uniunea Europeană în 2007.

Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe de la București, mulți dintre acești migranți au optat pentru țări latine. Italia a primit 1.137.000 de români, Spania are 1.087.000 și Marea Britanie 950.000. Urmează Germania cu 826.000, iar Franța este pe locul zece, cu 106.000 de români.

Dar această plecare „în masă” are efectele ei negative asupra economiei României. Acest exod spre Occident a provocat o criză de forță de muncă într-o țară care prezintă rate de creștere promițătoare. În 2022, România a atras investiții străine de peste 10 miliarde de euro, dar companiile înființate sau transferate acolo se chinuiesc să găsească forță de muncă.

Războiul declanșat de ruși a determinat multe companii occidentale să părăsească Rusia și Ucraina și să se relocheze în România și Polonia. Deși acest aflux de capital a îmbunătățit indicatorii economici, găsirea forței de muncă rămâne o provocare majoră pentru investitori.

Tocmai de aceea s-a înregistrat o creștere substanțială a numărului de muncitori din afara spațiului UE care vin în România pentru a căuta ceea ce românii caută în Vest. Astfel,  În fiecare an, România acordă 100.000 de permise de muncă solicitanților din afara UE, majoritatea din țări asiatice.

„Fără muncitori străini, România ar fi în pericol”, a spus sociologul Gelu Duminică, conform sursei citate. În timp ce generația de români din anii 1990 avea 800.000 de copii, astăzi acest număr este de doar 180.000. Unii dintre ei vor părăsi țara.

Imigrația nu se limitează la asiatici și africani. Mulți antreprenori din Europa de Vest, în special Franța, caută oportunități pe o piață în plină expansiune.

„România este o țară modernă și dinamică, cu un ecosistem de start-up-uri în plină expansiune”, spune Grégoire Vigroux, 43 de ani, care a creat aproximativ douăzeci de companii și conduce filiala din România a French Tech. România începe să-și găsească locul pe harta investițiilor care atrag capitalul occidental.

Franța ocupă locul șase printre acești investitori, cu o sumă de 9,7 miliarde de euro (adică 10% din investițiile străine). Camera Franceză de Comerț și Industrie din România are peste 550 de companii, care au generat 125.000 de locuri de muncă.

Dar țara acumulează contraste. România găzduiește o armată de IT-iști, dar administrația sa nu a început tranziția digitală. Zonele urbane se dezvoltă rapid, în timp ce multe sate par înghețate în trecut.

O nouă generație de tineri a creat un ecosistem de start-up dinamic, dar se confruntă cu o clasă politică anchilozată și ale cărei decizii nu sunt deloc menite să încurajeze rămânerea în România a „gulerelor albe” și nu numai.

De exemplu, guvernul intenționează să elimine beneficiile fiscale în trei domenii cheie: agricultură, construcții și IT. Acest lucru îi îndepărtează și mai mult pe mulți români de ideea de a rămâne în țară, optând pentru calea Vestului.