Cât de inteligenți erau oamenii de Neanderthal, de fapt. Dovada care schimbă totul, legătura cu focul
Oamenii de Neanderthal sunt „verișorii” omului modern. Deși specia a dispărut din istorie, cursa evoluției fiind câștigată de Homo sapiens, mai purtăm și azi în ADN-ul nostru moștenirea genetică a acestora. O descoperire recentă a arătat cât de inteligenți erau Neanderthalienii, schimbând prejudecata despre intelectul mai scăzut al acestora.
Cât de inteligenți erau strămoșii omului
Când vorbim despre oamenii de Neanderthal ne gândim, aproape instinctiv, la o specie umană primitivă, ale cărei capacități intelectuale nu erau atât de dezvoltate în comparație cu Homo sapiens. Dar o descoperire recentă a arătat că Neanderthalienii erau la fel de inteligenți ca cealaltă specie umană.
De fapt, studiul s-a bazat pe o muncă de excavare de peste 20 de ani, care a dovedit că specia ce a dispărut din istorie acum aproximativ 40.000 de ani știa cum să controleze focul și mânca hrană gătită, lucruri ce erau atribuite doar oamenilor moderni.
În plus, în ultima perioadă s-a mai aflat că ei erau capabili să vâneze lei și să folosească pieile acestora.
„Această nouă descoperire confirmă teoriile și observațiile noastre din studiile anterioare”, a spus Diego Angelucci, arheolog la Universitatea din Trento, co-autor al studiului, într-o declarație.
„Neanderthalienii erau capabili de gândire simbolică, puteau crea obiecte de artă, știau cum să-și decoreze corpul folosind ornamente personale și aveau o dietă extrem de variată.
În plus, conform celor descoperite, în mod sigur obișnuiau să gătească hrana. Această abilitate conformă că ei erau la fel de pricepuți precum Homo sapiens, care au trăit minelii mai târziu”, a adăugat el.
Oamenii de Neanderthal ar fi stăpânit focul
În rândul arheologilor este acceptată ideea că oamenii de Neanderthal puteau folosi focul, dar nu că în mod necesar știau cum să-l producă și în niciun caz să știe să-l folosească pentru gătitul hranei, încălzire sau apărare.
„În acest studiu am demonstrat că nu este niciun dubiu în faptul că Neanderthalienii știau să facă focul, iar că acest foc era un element central al vieții lor”, a mai explicat Angelucci.
Echipa de arheologi a studiat urmele de focuri găsite în peștera portugheză Gruta de Oliveira, unul dintre cele mai importante situri din Europa ce aparține Paleoliticului mijlociu.
Citește și: A fost identificată o nouă specie de oameni. Când au trăit, cum se schimbă istoria evoluției umane
Din 1989 în 2012, aici s-au făcut o serie de săpături în rețeaua subterană, cel mai vechi strat fiind datat de acum 120.000 de ani, iar cel mai recent, de acum 40.000 de ani. Se crede că oamenii de Neanderthal au trăit în rețeaua de peșteri de aici în perioada plasată acum 100.000 – 70.000 de ani.
În afară de mai multe artefacte și rămășițe, cercetătorii au urmărit și urmele de vetre preistorice, găsind 11 asemenea locuri unde fusese făcut focul în mod evident intenționat și controlat.
Ce mâncau oamenii de atunci
„Am găsit oase arse, lemn ars și urme de cenușă. Iar piatra de dedesubtul vetrelor se înroșise de la foc, ceea ce este un detaliu crucial pentru că ne arată că structura ocupa o poziție principală în viața celor de aici”, a mai spus Angelucci.
„Focul era, pentru oamenii de Neanderthal, un element fundamental al vieții de zi cu zi . Le făcea mai confortabil locul în care stăteau și ajuta la socializare. Ne oferă o idee despre noțiunea primară de „acasă”, de cămin, pe care, probabil, am putea s-o aplicăm și lor”.
În plus, echipa de arheologi a reușit să descifreze tipul de hrană consumat de oamenii de Neanderthal. Astfel, în vetrele respective au fost găsite rămășițe de capre, cerbi, cai, rinoceri, tauri preistorici și broaște țestoase, ceea ce indică faptul că Neanderthalienii aveau un apetit dezvoltat spre carne.
Citește și: Când au descoperit oamenii focul, de fapt: istoria pe care o știai e o minciună
Încă nu știe cum au putut face focul, dar Angelucci bănuiește că ar fi putut fi un proces asemănător cu cel din Neeolitic, de mai târziu, prin frecarea a două pietre pentru a produce scântei și a aprinde iasca ce putea fi sub forma unui cuib uscat de păsări.