Când ar fi murit Mihai Eminescu, de fapt: toată lumea știe 15 iunie, dar e greșit

Mihai Eminescu este, fără dar și poate, cel mai important poet român, iar despre el aflăm încă de pe băncile școlii, de vreme ce manualele de Limba Română sunt, în pare parte, dominate de operele scrise de acesta.

Practic, atunci când vine vorba despre Mihai Eminescu, știm că este poetul național, că a fost bun prieten cu Ion Creangă și, mai mult decât atât, că a început să fie apreciat mai degrabă după ce a murit, spre marele nenoroc al acestuia.

Însă nu trebuie să ne mire tendința, de vreme ce românilor mereu le-a plăcut expresia „despre morți, numai de bine”.

Ce învățăm la școală despre Mihai Eminescu

Și, pentru că tot am vorbim anterior despre moartea lui Mihai Eminescu, se pare că poporul român ar putea să se afle într-o gravă eroare, în ceea ce privește data decesului acestuia.

Conform manualelor, Eminescu s-a născut în data de 15 ianuarie 1850 și a decedat pe 15 iunie 1889, la o vârstă relativ fragedă, în urma unei mari suferințe.

Wikipedia vine să sublinieze data de 15 iunie ca fiind cea în care marele poet național și-ar fi dat ultima suflare. Totuși, există voci care susțin că, în realitate, aceasta nu ar fi, câtuși de puțin, data morții sale, ci mai de grabă confunzia ar fi fost pricinuită de articolele din ziarele vremurilor.

Dacă acum, în epoca rețelelor de socializare și a informației la „botul calului” aflăm aproape la secundă cine s-a născut, cine a murit, cine a zis sau făcut, nu același lucru se aplica în anul 1889, secol în care informația circula cu întârziere, adesea fiind transmisă eronat din gură în gură, pe sistemul „telefonul fără fir”.

Așadar, acestea fiind spuse, este lesne de înțeles că și data morții lui Mihai Eminescu este posibil să fi suferit modificări, fiecare înțelegând cu totul altceva.

„Moartea lui Mihai Eminescu a avut loc pe data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, în casa de sănătate a doctorului Șuțu din strada Plantelor nr. 9 din București, după ce, la începutul anului, boala sa devenise tot mai violentă. Ziarul Românul anunța în ziua următoare la rubrica de știri: Eminescu nu mai este.

Corpul neînsuflețit al poetului a fost depus în biserica Sf. Gheorghe, pe un catafalc simplu, împodobit cu cetină de brad. Un cor dirijat de muzicianul C. Bărcănescu a interpretat litania „Mai am un singur dor”. După slujba religioasă (Prohodul) și discursul lui Grigore Ventura, carul funebru, la care fuseseră înhămați doar doi cai, s-a îndreptat spre Universitate, unde Dimitrie Laurian rostește al doilea discurs funebru.

Apoi cortegiul, la care se adaugă diverși trecători, o pornește pe Calea Victoriei, Calea Rahovei și se îndreaptă spre cimitirul Șerban Vodă, denumit azi Bellu. Patru elevi ai Școlii normale de institutori din București au purtat pe umeri sicriul până la mormânt, unde a fost îngropat sub „teiul sfânt” din cimitirul Bellu, după cum scria chiar Caragiale în necrologul În Nirvana”, ne arată Wikipedia.

Neconcordanțele legate de data reală a morții poetului național

Încercând să aflăm care a fost, de fapt, data reală a morții poetului, am făcut o mică analiză, în speranță că se va face lumină în acest subiect.

Așadar, conform Cum scriem corect, se pare că data adevărată a trecerii în neființă a lui Mihai Eminescu nu ar fi cea pe care o aflăm din manualele de limba și literatura română, în școală.

Ziarele din acea perioadă păreau, de asemenea, să se contrazică în informații. Ziarele Lupta și Adeverul anunțau moartea la data de 17 iunie 1889, dar trebuie să ținem cont, însă, și de faptul că varianta de print apare, de regulă, cu o zi întârziere.

Unica publicație care anunța moartea în data știută de toți, adică 15 iunie, era Convorbiri Literare.

Ba mai mult, în anul 1976, se trecea pe o placă comemorativă din Strada Plantelor data de 16 iunie 1889.

În registrul stării civile, la secțiunea decese, se arată, totuși, data de 15 iunie, însă sursa pare necredibilă din cauza faptului că tatăl poetului este numit Mihail, nu Gheorghe, iar ora decesului este trecută ca fiind 3 noaptea, în ciuda faptului că doctorul Șuțu declara că pe data de 15, după-amiaza, Eminescu s-ar fi simțit bine.

În concluzie, cea mai logică variantă rămâne, totuși, cea de 16 iunie.