Anul în care iarna a lovit România în luna august. Ce zonă a fost afectată, care a fost efectul ninsorilor abundente

La ora actuală, schimbările climatice produc haos și disconfort total în viețile oamenilor și nu numai. Vara acestui an a fost declarată oficial cea mai caldă din istorie. Dar, acum peste 200 ani, o anumită zonă a României a cunoscut o transformare radicală a vremii, locuitorii acesteia confruntându-se cu o perioadă de ninsori abundente chiar în toiul lunii august.

Anul în care iarna a lovit România în luna august

Schimbările climatice nu sunt chiar un fenomen nou, perioade de răcire ori de încălzire a temperaturii planetei existând și până acum. Este drept, din cauza activității umane și a noxelor ce rezultă din aceasta aceste transformări devin tot mai violente, mai excesive.

Așa s-a întâmplat și în această vară, în care emisfera nordică, inclusiv România, s-a aflat sub teroarea unui val de caniculă neobișnuit de puternic și de lung. Nu degeaba, vara 2023 a devenit, conform măsurătorilor științifice, cea mai caldă vară din istorie.

Dar, puțini știu că acum mai bine de 200 de ani – 210, mai precis – în 1813, o zonă din țara noastră a fost afectată de căderi masive de zăpadă în toiul lunii august, scrie adevarul.ro. A fost vorba de zona Aradului care, ce-i drept, se afla la acea vreme sub autoritatea Imperiului Habsburgic.

Fenomenul a fost semnalat în zona montană a comitatului și precedat de ruperi de nori, alunecări de teren, inundații care au distrus gospodării și recolta.

Ce zonă a fost afectată, care a fost efectul ninsorilor abundente

Conform publicistului arădean, Andrei Ando, doctor în istorie, episodul ce a fost un dezastru pentru localnici a fost relatat de ziarul Magyar Kurir, în august 1813, și rememorat peste o sută de ani, în august 1913, de publicația Uj Idők, din capitala Ungariei.

„De 150 de ani nu a mai fost așa potop prin părțile noastre, și cel de atunci a fost depășit acum cu patru, poate chiar cinci pași (n.r. – aproximativ 3,5 metri)” – scria Magyar Kurir, în 1813.

„De altfel, toată vara a fost atât de capricioasă și de răcoroasă încât „nu a fost om să își fi dorit să facă o scaldă în râu””, mai preciza sursa citată.

Episodul de iarnă autentică a dus la distrugerea producției de cereale, legume și fructe din 1813, ceea ce a cauzat foamete în toamnă și în anul ce a urmat. Dar fenomenele neobișnuite au fost întâlnite, în acea vară, și în alte zone din Europa.

„Fenomenul a fost unul paneuropean. În Cehia, la 5 iunie 1813, a nins și zăpada s-a depus 25 de centimetri. La Regensburg, în 7 iunie 1813 a înghețat apa.

La Dolný Kubín (astăzi în Slovacia), în 24 iunie 1813, toți munții erau acoperiți de zăpadă, iar autoritățile raportau că din cauza gerului 951 de oi și mai mulți ciobani au fost găsiți fără suflare. La Cluj, la începutul lunii iulie, mai multe vite și câțiva oameni au murit de frig pe munte”, a adăugat Andrei Ando.

În luna august 1813, orașul Kosice a fost inundat complet. În comitatul Trencin, 50 de localități au fost distruse. Ziarul Magyar Kurir scria că acolo toate casele s-au dărâmat în urma viiturilor, iar numărul victimelor omenești depășea 1000.

În orașul Trencin jumătate dintre case s-au prăbușit. La Medzev (astăzi, în Slovacia, în regiunea Kosice), la 25 și 26 august au fost inundații devastatoare din cauza ploilor necontenite, apa nefiind absorbită de pământ. La Rožňava peste 300 de case s-au prăbușit.

Publicația Uj Idők rememora, în 1913, condițiile din secolul anterior, fiindcă și vara anului respectiv a fost la fel de ploioasă și de friguroasă. Pe alocuri se putea vorbi chiar de ger, iar recoltele au fost grav afectate.

„Ziarul își încheia relatarea cu constatarea că „nu există nimic nou sub soare”. Ceea ce am putea spune și noi, astăzi, când punem toate capriciile vremii pe seama unei evoluții nefaste și ireversibile determinată de încălzirea globală.

Cu 200 de ani în urmă, când nu se știa nimic despre asta și încă industrializarea nu a produs schimbări climatice, natura a fost la fel de impredictibilă ca acum”, a mai explicat Andrei Ando.

Deși ne-am obișnuit să spunem că „iarna nu-i ca vara”, iată că toanele vremii pot juca feste atunci când nu te aștepți, deși, probabil, cu toții am fi preferat și câteva zile de iarnă, de răcoare, în această vară ce pare a nu se mai da dusă nici măcar aproape de finalul lunii septembrie.