EXCLUSIV O nouă grevă paralizează România. Angajații din penitenciare ies în stradă alături de profesori: „Deținuții primesc mai mulți bani decât angajații”

„Ați veni zilnic la muncă să fiți scuipați și înjurați pentru un salariu de 4.000 de lei pe lună?”, îi întreabă Cosmin Dorobanțu, președinte al Federației Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor pe guvernanți. Liderul FSANP a declarat pentru Playtech.ro că angajații din penitenciar vor protesta alături de profesori când aceștia vor stabili o dată fixă. Pe lângă revendicările legate de salarii, Cosmin Dorobanțu spune că în prezent sistemul penitenciar se confruntă cu un deficit de 30%, iar cea mai mare lipsă se resimte în rândul medicilor care nu vor să lucreze într-un astfel de mediu.

Deficit de personal în penitenciarele din țară

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a anunțat că susține greva profesorilor și anunță că polițiștii de penitenciare vor ieși în stradă alături de cadrele didactice, atunci când va fi stabilit un calendar concret. Cosmin Dorobanțu, liderul FSNAP, a prezentat principalele revendicări ale angajaților din penitenciare, una este comună cu cea a angajaților din educație și sănătate: Legea salarizării.

„Avem o lege a salarizării care nu este aplicată în integralitatea ei, deși se conturează un nou proiect al legii, noi nici nu am fost trecuți prin actualul proiect. Avem o doleanță de a scoate pensiile militare din categoria pensiilor speciale așa cum a fost trecută în mod intenționat și în necunoștință de cauză în PNRR.

Mai avem o problemă: deblocarea concursurilor din Penitenciare, deoarece Ordonanța Austerității a blocat tocmai posturile de care noi în Penitenciar aveam cea mai mare nevoie: cele de medici și asistenți medicali. În momentul de față avem un deficit de personal de 30% în penitenciare, iar în ceea ce privește cadrele medicale avem un deficit de peste 50%”, a declarat Cosmin Dorobanțu, liderul FSNAP, pentru Playtech.ro.

Mai mulți bani pentru deținuți decât pentru angajații din penitenciare sau profesori

Statul român cheltuiește 6.000 de lei lunar pentru un deținut, 4.000 de lei pentru angajații din penitenciare și 2.400 de lei pentru profesori și educatori.

„Am colegi care lucrează pe 1.000 de euro salariu, efectiv colegii mei fac penitență ca un deținut. Dacă un deținut stă în medie 3 ani și 4 luni în penitenciare, un polițist de penitenciare stă 23 de ani și este plătit cu 1.000 de euro pe lună. 

Se acordă 195 de lei pe zi pentru un deținut, a adică aproape 6.000 de lei pe lună, cu un profesor cheltuiește 2.400 de lei pe lună, iar cu un agent din penitenciare 4.000 de lei. Nu vrea nimeni să facă pușcărie pe 4.000 de lei, iar cei care ne critică să vină să vadă cum se lucrează”, a mai precizat Cosmin Dorobanțu, liderul FSNAP.

Nici meseria de polițist în penitenciar nu mai este atractivă pentru tineri, numărul celor care vor să urmeze o astfel de carieră a scăzut de an la an. Unul dintre motive este lipsa predictibilitate.

„Nu prea mai este atractivă această profesie pentru că avem un candidat pe loc la școlile care pregătesc ofițeri și subofițeri de Poliție Penitenciară. Nu mai este atractiv pentru că nu mai există predictibilitate în ceea ce înseamnă cariera unui polițist de penitenciar.

Dacă eu acum 15 ani când am ales această uniformă știam cu ce salariu voi fi plătit, știam când voi ieși la pensie, acum din declarațiile publice ale factorilor decidenți, mă refer la principalii președinți ai partidelor politice: PNL, PSD, a devenit o îngrijorare. De ce ar mai veni cineva să fie în fiecare zi bătut, scuipat, amenințat sau înjurat de către deținuți?”, a mai adăugat liderul de sindicat.

Lipsa medicilor din penitenciare poate costa scump România

Cosmin Dorobanțu, liderul FSNAP, a mai spus că a avut recent discuții cu reprezentanții din Ministerul Justiției, Ministerul de Finanțe care au înțeles nevoile din sistemul penitenciar, însă Ordonanța Austerității a schimbat situația. 

„Deținuții au nevoie de asistență medicală, care este gratuită, iar dacă noi nu avem medici și asistenți medicali care să-i trateze, suntem nevoiți să îi trimitem la spitale din rețeaua Ministerului Sănătății, iar dacă nu avem agenți operativi cu care să-i trimitem acolo nu putem asigura efectiv dreptul la sănătate al deținuților. Aceștia ne pot acționa la CEDO, vor exista plângeri penale pentru abuz în serviciu, iar noi nu vrem să ajungem să ajungem la pușcărie din cauza incompetenței acestor guvernanți.

Acum două săptămâni înainte de a adopta această Ordonanță a Austerității am avut o discuție la Guvernul României, la Ministerul Justiției și Ministerul de Finanțe, la nivel declarativ ne-au dat dreptate, au înțeles care sunt nevoile sistemului Penitenciar, însă a apărut de curând Ordonanța Austerității care blochează angajarea de personal medical din Penitenciare.

Le-am spus că dacă noi nu mai putem asigura asistența medicală primară deținuților vom fi condamnați la CEDO, iar România va plăti între 1.000 și 5.000 de euro pentru fiecare deținut căruia noi nu mai suntem în stare să-i asigurăm asistența medicală primară”, a mai spus Cosmin Dorobanțu.

Acesta a mai spus că medicii evită să lucreze în sistemul penitenciar, preferând un loc în spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătății.

„Ce medic specialist care stă 10 ani pe băncile școlii vine în penitenciare să fie bătut, scuipat, înjurat sau chiar să-i fie amenințată familia? Mai bine se duce la un spital din cadrul Ministerului Sănătății, unde este tratat acolo cu domnul medic, decât cu bă sau mă. Noi avem anunțuri puse an de an, dar nu vine nimeni, nu vin medici specialiști să lucreze în penitenciare”, a mai punctat liderul FSNAP.

Condamnații români evită închisorile românești, pe motiv că nu sunt condiții

Nume celebre precum: Alina Bica, Sebastian Ghiță, Sorin Oprescu sau Mario Iorgulescu au evitat închisorile românești și au fugit în străinătate, unde au făcut solicitări pentru a nu fi extrădați în țara natală. Motivul? lipsa condițiilor.

România a fost condamnată în multe cauze de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) după ce mulți deținuți au reclamat condițiile inumane din închisori.

„România a devenit principalul exportator de infracționalitate în Europa, asta a condus și la scăderea ratei infracționalității în România, nu că statul român e în stare să acționeze infractorii din România, ci pur și simplu aceștia au plecat peste hotare, iar dacă se vor întoarce numărul deținuților va exploda, dacă acum sunt 23.000 și dacă se vor întoarce și cei fugiți vom ajunge la 50.000 de deținuți pe care nu avem efectiv unde să-i cazăm”, a conchis liderul de sindicat.

Anul trecut pentru tratamente inumane sau degradante, România a fost pusă să plătească despăgubiri anul trecut la CEDO în 951 de cauze, apropiindu-se de recordul absolut de 968 stabilit în 2018, a transmis Administrația Națională a Penitenciarelor.

Conform recomandărilor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) și ale dispozițiilor Ordinului ministrului Justiției 2772/C/2017 pentru aprobarea Normelor minime obligatorii privind condițiile de cazare a persoanelor private de libertate, este necesară asigurarea unei suprafețe de 4 mp pentru fiecare persoană privată de libertate, în situația cazării în comun, respectiv 6 mp, atunci când cazarea se face individual.

În aceste condiții, capacitatea de cazare a sistemului penitenciar din România ar trebui limitată la un număr de circa 19.000 locuri de cazare, dar acesta este depășit.

Aceste probleme legate de condițiile din închisori ar trebui rezolvate până în 2025