Abia acum s-a aflat unde s-a scufundat Titanicul, de fapt: e mai aproape de America decât credeau mulți

Dacă nu știai, pe 15 aprilie 1912, un aisberg a scufundat o navă „nescufundabilă”. Titanic a fost cel mai mare transatlantic din lume când a pornit în călătoria sa inaugurală de la Southampton, Marea Britanie, la New York, SUA. Cu toate acestea, scurta sa călătorie avea să ajungă la un sfârșit devastator la patru zile după ce a traversat Atlanticul, cu moartea a peste 1.500 de oameni.

Nava condamnată a fost în prim-planul minților de pe tot globul recent, în urma rapoartelor despre submersibilul Titan al OceanGate, care a dispărut în timp ce vizita faimosul naufragiu. Situația îngrozitoare a stârnit o poveste veche de un secol, făcându-i pe mulți să realizeze că Titanicul nu s-a scufundat nici pe departe unde și-au imaginat.

Călătoria Titanicului de la Southampton la New York a început cu un pas scurt peste Canalul Mânecii până la Cherbourg, Franța și pe Queenstown, Irlanda, care este acum cunoscut sub numele de portul Cork, Cobh. De aici, era destul de aproape drept peste Atlantic pentru a ajunge la New York. Din păcate, patru zile și peste 3.200 de kilometri, a avut loc dezastrul. Pentru a fi mai precis, un aisberg la 640 de kilometri (400 mile) de Newfoundland, o provincie din estul Canadei.

Unde s-a scufundat Titanicul, de fapt

Înregistrările spun că din cei 2.201 de pasageri aflați la bord, 1.489 au căzut în apă și toți au fost înregistrați ca s-au înecat. Cu toate acestea, s-a sugerat că cauza principală a decesului ar fi fost hipotermia de imersiune, într-o lucrare din 2003, deoarece oamenii au murit înghețați din cauza scufundării în apă care era de -2,2 ° C.

Înghețul fatal și bucățile uriașe de gheață i-au făcut pe mulți să creadă că Titanicul era mult mai departe de America când s-a scufundat, dar hărțile recente care demonstrează locul de odihnă final al navei au luat prin surprindere mulți oameni.

O altă realizare care i-a șocat pe mulți în urma recentului dezastru al submersibilului OceanGate pierdut este adâncimea uluitoare la care epava Titanicului se află în mai multe bucăți. Așezate pe fundul oceanului, se află la aproximativ 3.810 de metri de suprafața oceanului, iar cele două piese majore se află la 790 de metri una de cealaltă, relatează CBS News.

Căutarea submersibilului OceanGate dispărut continuă, dar, după cum a explicat într-o declarație profesorul Sam Drake, co-director al Centrului de Cercetare și Formare în Inginerie a Apărării de la Universitatea Flinders, localizarea Titan este o sarcină deosebit de dificilă.

„Sonarul se bazează pe trimiterea undelor sonore și pe „ecoul” navei auzit ceva mai târziu. Timpul de întârziere dintre revenirea undei sonore ne spune cât de departe este vasul. Folosind o grămadă de receptoare, putem determina locația obiectului. Problema este că trebuie să fim suficient de aproape pentru a „auzi” ecoul și trebuie să fim capabili să distingem ecoul Titanului de viața marina și alte obiecte, cum ar fi containerele de transport”.

„Dacă Titan trimite semnale, putem încerca să le detectăm și să localizăm emițătorii și, prin urmare, nava. Aceasta se numește localizare pasivă. Dacă Titan face zgomot, fie de o elice, fie de oameni care vorbesc, poate fi posibil să captezi sunetul și să localizezi nava în același mod în care funcționează sonarul, fără a fi nevoie să trimiți un semnal”.