A educat România și a salvat românii. În cabinetul lui nu mergeai „cu plicul”, povestea medicului Dimitrie Gerota [VIDEO]

Dimitrie Gerota, un titan al medicinii românești, și-a croit drumul în lumea medicală încă din anii de formare la Facultatea de Medicină din București. Născut la Craiova pe 17 iulie 1867, și-a căpătat pasiunea pentru medicină încă de la începuturile sale academice.

Vezi și: Savantul român revoluționar, dar uitat de toți. Nedreptățile care i s-au făcut părintelui ciberneticii românești, Ștefan Odobleja [VIDEO]

Începuturile lui Dimitrie Gerota și parcursul prin excelență

După obținerea diplomei de doctor în medicină și chirurgie în 1892, a călătorit în Franța și Germania pentru a-și perfecționa studiile alături de renumiți profesori și experți medicali.

Experiența sa în străinătate l-a ajutat să adune cunoștințe esențiale din domenii precum anatomie, chirurgie și fiziologie.

Revenind în țară în 1897, Dimitrie Gerota și-a dedicat viața educației și practicii medicale. A ocupat numeroase poziții importante în cadrul Institutelor de Ginecologie și Medicină Militară, oferindu-și expertiza și cunoștințele în domeniul radiografiei și anatomiei topografice.

De-a lungul carierei sale, Gerota a avut un impact semnificativ asupra educației medicale în România. A devenit profesor la Școala de Belle Arte, iar ulterior a ocupat poziții de conferențiar și profesor titular la Facultatea de Medicină, unde și-a împărtășit cunoștințele și expertiza vastă în anatomie topografică și chirurgicală.

Implicarea în Primul Război Mondial, în calitate de conducător al Sanatoriului de chirurgie, i-a ilustrat, fără dar și poate, devotamentul față de medicină și asistență medicală.

Mai mult decât un medic renumit, Dimitrie Gerota a fost și un filantrop dedicat, susținând numeroase acțiuni caritabile și oferind ajutor gratuit unui număr semnificativ de copii și elevi săraci.

Profesorul Gerota a lăsat o moștenire durabilă în istoria medicinei românești și a încetat din viață în 1939, la vârsta de 72 de ani.

Vezi și: „Îngerul copiilor”, medicul care s-a pus în slujba binelui. Povestea lui Alexandru Pesamosca, pediatrul care n-a avut nevoie de medalii, mașini și vile

Elogiat în presă, la moartea sa

„Astfel, d-rul Gerota arăta că la moartea sa nu doreşte să i se dea onoruri militare, să nu se rostească discursuri şi nici să nu i se aducă jerbe de flori. Acei care, totuşi, ar voi să cheltuiască în memoria sa, sunt rugaţi să trimită banii ce cred de cuviinţă spre a fi împărţiţi la săraci.

Caracteristica acestor ultime dorinţe şi în special ajutorarea săracilor cristalizează în mod elocvent bunătatea profundă a doctorului Gerota.

Vineri după amiază s-a simţit mai rău ca de obicei. În jurul său erau membrii familiei, d-na Gerota, fratele său, Cornel Gerota, fiul său, avocatul Dumitru Gerota, precum şi doctorii sanatoriului, Naum Ionescu, Traian Ursulescu şi Ialomiţeanu.

Dându-şi seama că i s-a apropiat sfârşitul, distinsul medic a spus că simte că se pierde. Într-adevăr, după câteva minute el a încetat din viaţă.Era ora 3.10 după amiază. Lucid până în ultima clipă, d-rul Gerota dictase vineri dimineaţă colaboratorilor săi numeroase măsuri ce trebuiesc luate în interiorul sanatoriului, iar pe fiul său îl rugase, cu o seară înainte, să-i recitească o comunicare ce avea să o ţină la Academie.

Înmormântarea se va face azi, duminică după amiază, la ora 3. Vestea morţii regretatului medic a făcut o deosebită impresie, atât în rândurile medicilor care cunoşteau marea sa activitate ştiinţifică, cât şi în rândurile populaţiei nevoiaşe, unde era foarte iubit pentru bunătatea şi ajutorul pe care nu-l precupeţea niciodată”, scria publicația Universul, în data de 6 martie 1939.

Vezi și: Tragedia medicului român, ucis la ordinul lui Gheorghiu-Dej pentru că s-a îndrăgostit de „Prințesa Roșie”. Cine a fost Ginel Plăcințeanu [VIDEO]