Ungurii, mai necăjiți decât noi: scumpirile fac ravagii în țara vecină, oamenii o duc foarte greu

Cu toții ne plângem în această perioadă de scumpirile masive din economie, dar puțini suntem conștienți cu adevărat de faptul că inflația e un fenomen global la ora actuală, iar în alte state din regiunea noastră europeană situația stă mult mai rău.

Un exemplu în acest sens poate fi chiar Ungaria, a cărei inflație este mult mai agresivă decât cea consemnată de țara noastră. Acolo, în luna martie 2023, inflația a fost de 25,2%. Este drept faptul că, de la o lună la alta, se înregistrează o modestă temperare a ritmului scumpirilor, dar scăderea nu este semnificativă, iar ungurii se confruntă cu o reală criză a costului vieții.

Situația e atât de gravă, încât alimentele au devenit un veritabil lux, simțindu-se puternic în buzunar orice drum pe care oamenii îl fac la magazin pentru a cumpăra cele necesare de pus pe masa de zi cu zi.

Concret, în Ungaria prețurile la alimente au crescut cu 42%, iar energia s-a scumpit cu 43%.

E criză mare la unguri, prețurile din România sunt „jucărie” față de ce e la ei

Care este situația la noi? Cel mai elocvent în acest sens poate fi proaspătul raport al BNR privind evoluția economică, ce ne indică faptul că rata anuală a inflației s-a redus la 15,52 la sută în februarie 2023, de la 16,37 la sută în decembrie 2022, relativ în linie cu previziunile. Scăderea a fost determinată în principal de descreșterea amplă a dinamicilor prețurilor combustibililor și energiei electrice, sub influența unor efecte de bază consistente și a modificării începând cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie.

„n același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a încetinit ascensiunea ceva mai mult decât s-a anticipat, ajungând la 15,0 la sută în februarie, de la 14,6 la sută în decembrie 2022, pe fondul unor efecte de bază dezinflaționiste și al descreșterii cotațiilor unor mărfuri, mai cu seamă agroalimentare, precum și în condițiile ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. Influențe notabile de sens opus au continuat însă să vină din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor materiale și salariale crescute, precum și din mărirea marjelor de profit, în contextul rezilienței cererii de consum, și din scumpirea unor bunuri de consum importate.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 13,4 la sută în februarie 2023, de la 14,1 la sută în decembrie 2022. Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza IAPC au continuat însă să se mărească în februarie 2023, până la 14,9 la sută și la 13,0 la sută, de la 13,8 la sută, respectiv 12,0 la sută în decembrie 2022, rămânând totuși la valori inferioare celor prevalente în regiune și în țările baltice”, mai indică BNR.