VIDEO Enzima care „mănâncă” plasticul în câteva ore: cum au reușit cercetătorii să o creeze

După cum, fără îndoială, ai observat deja, plasticul este, efectiv, peste tot. În acest sens, oamenii de știință lucrează din greu pentru a găsi modalități de a folosi acest material fără a provoca atât de multe daune pe termen lung mediului înconjurător.

Un nou studiu subliniază utilizarea unei variante de enzime special create, care reduce considerabil timpul necesar descompunerii componentelor materialelor plastice.

„Am putea chiar să folosim varianta de enzimă pentru a curăța locurile contaminate de poluarea cu plastic”, spune echipa care a dezvoltat-o.

În teste, produsele fabricate din polietilen tereftalat polimer (PET) au fost descompuse într-o săptămână și, în unele cazuri, în 24 de ore. Altminteri, ele se descompun, pe cale naturală, în sute de ani.

„Posibilitățile sunt infinite în toate industriile de a folosi acest proces de reciclare”, spune inginerul chimist, Hal Alper, de la Universitatea Texas din Austin. Echipa a numit enzima FAST-PETase.

Odată ce varianta de enzimă și-a făcut treaba de a dizolva plasticul în unitățile moleculare de bază (depolimerizare), cercetătorii au demonstrat apoi că pot îl reface, la starea lui naturală, folosind compenentele.

Plasticul ar putea să dispară din mediul înconjurător, în viitor

„Când luați în considerare curățearea mediului, aveți nevoie de o enzimă care poate funcționa în mediu la temperatura ambiantă”, a mai declarat Alper.

PET-urile reprezintă aproximativ 12% din toate deșeurile globale. Dacă această cifră nu e suficient de înfricoșătoare pentru tine, îți mai dau o informație: la nivel global, mai puțin de 10% din toate materialele din plastic ajung să fie reciclate.

Introducerea FAST-PETase ar putea ajuta într-un fel aparte. Cercetătorii spun că este relativ ieftin, așadar toată lumea și-ar putea permite implementarea noii invenții.

„Această lucrare demonstrează cu adevărat puterea de a reuni diferite discipline, de la biologia sintetică la ingineria chimică și până la inteligența artificială”, spune biochimistul Andrew Ellington, de la Universitatea Texas din Austin.