Se întâmplă cu economia României și este o problemă gravă: avertismentul experților pentru 2023
România, la fel ca o mare parte din Europa, se confruntă cu o criză economică ce va deveni semnificativ mai dureroasă înainte să-și îmblânzească efectele. Din acest motiv, anul viitor s-ar putea să fie chiar mai dificil pentru majoritatea populației.
Daniel Dăianu este președinte al Consiliului Fiscal și înțelege foarte bine direcția în care merge economia românească. Vede semnele din piață și, datorită experienței, poate să le ”traducă” pentru oamenii obișnuiți. Din acest motiv, este important de reținut orice avertisment pe care îl formulează, mai ales când ține de inflație și PIB.
Ce se întâmplă cu economia românească
La mijlocul acestei săptămâni, în cadrul unei conferințe de specialitate, Daniel Dăianu a atras atenția asupra unor particularități foarte interesante vizavi de progresul economiei românești pe 2023.
„Ca ipoteze macro pentru 2023 exprim nişte puncte de vedere personale, deşi sunt preşedintele Consiliului Fiscal. Nu pot veni cu o poziţie a Consiliului Fiscal, pentru că nu avem construcţia de buget, nu ştiu care sunt ipotezele pe baza cărora îşi va construi Guvernul bugetul 2023, dar câteva piste de raţionament pot oferi.
Creşterea PIB-ului în anul care va veni va fi mult mai mică. Vom avea o încetinire puternică şi eu văd o creştere între 2 – 3%, în 2023, dacă nu vom avea nişte şocuri adverse şi mai severe. Nu ştim ce se va întâmpla în Europa. Există chiar acest spectru al unei stagflaţii, iar România este conectată. Economia României pulsează împreună cu ce se întâmplă cu economia europeană.
De la o creştere în acest an, în termeni reali, de 6-7%, care pare surprinzătoare… În opinia mea, inflaţia în anul care vine se va duce în jos, de la circa 16%. Vom avea un proces de dezinflaţie. O inflaţie care ar fi să spunem de 10%, în 2023, nu e o ştire bună, dar cel puţin avem un proces de dezinflaţie dacă vom fi chibzuiţi în politica bugetară. Marea Britanie a oferit o lecţie nu de cumpătare şi de inteligenţă în materie de politică economică. Aşa ceva rar s-a întâmplat, să se schimbe un ministru de Finanţe în două săptămâni şi un Guvern să fie pus la colţ…”, a declarat Dăianu.
În opinia sa, autoritățile române trebuie să stea cu ochii pe piața externă în momentul în care stabilesc politice bugetare.
„Pieţele financiare sunt nemiloase. Noi nu ne putem permite aşa ceva, trebuie să fim chibzuiţi în continuare cu politica bugetară, să fim foarte atenţi cu indexările pe care le vom face. Trebuie să urmărim în continuarea ţintirea unui deficit mai mic în 2023, să ne ducem către 5% şi se poate realiza acest lucru.
Numai să avem putinţa instituţională şi aici se verifică buna conlucrare. În vremuri de război, Guvernul trebuie să lucreze cu banca centrală şi mediul de afaceri nu trebuie să pună presiune pe un guvern urmărind interese parohiale. Există o economie foarte stresată, o populaţie foarte stresată unde suntem în Europa, ca geografie. Situaţia economică este complicată. Execuţia bugetară este ajutată de deflator şi de creşterea reală.
Vom avea, probabil, 22-23% creştere de venituri nominale în 2022, iar asta ajută execuţia bugetară. Rămâne, însă, o mare necunoscută impactul schemei de plafonare, de compensare… Avem un sistem financiar subţire care limitează în datoria publică pentru că expunerea băncilor nu poate să fie crescută prea mult. Băncile nu pot achiziţiona fără limite datorie publică, dar poate să încurajeze ieşirea la finanţare în exterior şi aceasta nu este de bun augur.
Fondurile europene sunt o forţă contra ciclică în condiţiile de acum, pentru că politice monetare în Europa vor fi prociclice. Bugetul va fi încordat în anii ce vin de cheltuielile adiţionale pentru Apărare, precum 0,5% din PIB”, a explicat Daniel Dăianu.