Românii, mai bogați decât ai crede: ce s-a întâmplat cu averea oamenilor în ultimul an, în România

Foarte mulți români se bucură de niște încasări fabuloase în fiecare lună, iar statisticile oficiale confirmă că perioada pandemiei a fost una benefică pentru oamenii din România. Avuția netă a crescut.

În 2021, avuția netă a populației din România s-a bucurat de o creștere cu aproximativ 10%, comparativ cu anul anterior. Partea fascinantă este că ritmul creșterii a fost constant, cu o mențiune importantă. Activele imobiliare reprezintă principalul responsabil al acestei creșteri raportate de BNR în ”Raportul asupra stabilității financiare”. Cu alte cuvinte, pentru că s-au scumpit apartamentele și casele, ți-a crescut și averea dacă deții o locuință, iar cei mai mulți români dețin.

Câți bani au românii, în total

Conform datelor din raportul Băncii Naționale a României, anul trecut, averea netă a populației din țara noastră a depășit pragul de 2.600 de miliarde de lei.

„Avuţia netă a populaţiei a continuat să se majoreze într-un ritm robust în cursul anului 2021 (+10%). Activele imobiliare au fost responsabile pentru majoritatea creşterii (+13%), acestea fiind susţinute de evoluţia robustă a preţurilor imobiliare, alături creşterea fondului de locuinţe. Rata de creştere a activelor financiare a încetinit faţă de valoarea înregistrată la T3 2020 (+34%) la 3% la finalul anului 2021. Este important de menţionat divergenţa evoluţiei depozitelor la vedere (+25% martie 2022 comparativ cu martie 2021) faţă de cea a depozitelor la termen (-14%), dar şi o accelerare a economisirii în valută în defavoarea monedei naţionale, indicând o preferinţă ridicată pentru activele cu un grad de lichiditate crescut, pe fondul creşterii gradului de incertitudine cauzat de conflictul din Ucraina”, se spune în raport.

Din păcate, tot BNR trage concluzia că discrepanța dintre clasele sociale nu a făcut decât să se agraveze. Oamenii bogații au devenit mai bogați, iar cei săraci, și mai săraci. Această concluzie s-a tras din faptul că valoarea depozitelor ce depăşesc plafonul de garantare de 100.000 euro s-a majorat cu 14%, comparativ cu 4% pentru ceilalţi deponenţi. Mai mult decât atât, se menţine un grad ridicat de eterogeneitate din punct de vedere regional (gospodăriile din regiunea Bucureşti-Ilfov au raportat venituri băneşti de două ori mai mari faţă de cele din regiunea de Nord-est), cât şi între mediul urban şi cel rural (gospodăriile din mediul urban au raportat venituri băneşti medii cu 50% mai ridicate faţă de cele din mediul rural.

„Accelerarea ratei de inflaţie, în special pe segmentul mărfurilor alimentare, va duce la diminuarea puterii de cumpărare a populaţiei şi a veniturilor disponibile, punând presiune asupra capacităţii de a acoperi serviciul datoriei pentru persoanele care au contractat credite. Gospodăriile din România au cea mai ridicată pondere a cheltuielilor cu alimente şi băuturi nealcoolice din Uniunea Europeană (25,2 % comparativ cu 15% media UE 27), cât şi una dintre cele mai ridicate ponderi alocate băuturilor alcoolice şi tutunului (5,5%). Suplimentar, persoanele cu venituri mai mici alocă o proporţie mai ridicată din cheltuieli către nevoile de bază; astfel, acestea vor fi afectate mai puternic”, se menționează în același document.

Dacă ai o curiozitate pe marginea unei statistici legate de salariile din România, 42% din contractele de muncă înregistrate la ianuarie 2022 aveau un venit mai mic sau egal cu salariul minim, pe când 13% din persoane au raportat un câştig salarial peste medie.