România cere bani de la Comisia Europeană pentru a gestiona creșterile de prețuri, în vederea proiectelor din infrastructură
Statul român solicită Comisiei Europene alocări suplimentare de fonduri pentru gestionarea creşterilor de preţuri ce pot afecta proiectele de infrastructură. Demersul, semnat, joi, 2 iunie, de către Ministerul Transporturilor, este susţinut de alte opt state europene. Iată anunțul făcut de Sorin Grindeanu.
România și opt state UE vor mai mulți bani de la Comisia Europeană
România cere bani de la Bruxelles pentru gestionarea creșterilor de prețuri, în vederea proiectelor din infrastructură. Procedura este susținută de Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia, toate membre ale UE.
„România solicită Comisiei Europene alocări suplimentare de fonduri pentru a gestiona creşterile de preţuri ce pot afecta proiectele de infrastructură! Într-un demers comun cu alte 8 state membre (Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia), am semnat astăzi o Declaraţie privind acţiunile la nivel european pentru finalizarea investiţiilor în infrastructură”, a precizat ministrul Transporturilor.
Explicații oferite de ministrul Sorin Grindeanu
În felul acesta, se urmărește acordarea de fonduri suplimentare din partea Comisiei Europene, pentru a evita neîndeplinirea obiectivelor asumate în contractele semnate şi rezilierea contractelor, din cauza creşterii preţurilor la materialele de construcţie, a explicat Sorin Grindeanu.
„Mai exact, ne dorim sprijinul Comisiei Europene prin extinderea perioadei de eligibilitate pentru fondurile de coeziune până în 2024, pe modelul fondurilor gestionate de către DG MOVE. Extindere solicitată vizează obiectivul global de finalizare a reţelei TEN-T în termen şi menţinerea finanţării europene pentru proiectele contractate în curs de implementare sau planificate”, a mai spus oficialul român.
Prin acest demers poate fi evitat un blocaj al proiectelor de infrastructură mare din Uniunea Europeană, pe fondul creşterii preţurilor la materialele de construcţie sau de lipsa/ întârzirea furnizării acestora.
Ce prevede TEN-T
La finalul anului 2021, Comisia Europeană a prezentat forma revizuită a planului european pentru transporturi (TEN-T), care va forma o rețea de căi ferate, căi navigabile, porturi, aeroporturi şi autostrăzi grupate în nouă coridoare pentru traversarea continentului. Țara noastră va face parte din două astfel de coridoare, iar rețeaua va trebui să fie operațională până în 2050:
1. Coridorul Rin – Dunăre, care există deja, dar urmează să fie întărit. Acesta va lega România de centrul economic european, și anume Germania. Coridorul va face, de asemenea, legătura, între porturile majore de la Marea Baltică și Marea Nordului (Rostock, Hamburg, Bremen). El traversează Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Serbia, Austria și Cehia.
2. Coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee: urmează să conecteze pe direcția N-S statele din estul Uniunii Europene. Astfel, se va crea o nouă conexiune între Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria și Grecia.